Rusia a avertizat că va acţiona în acest fel după decizia luată la 4 decembrie de Guvernul Angelei Merkel de a expulza doi membri ai Ambasadei Rusiei. Cei doi diplomaţi germani au la dispoziţia şapte zile să părăsească ţara.
Berlinul a apreciat joi că această decizie ”transmite un semnal rău şi este nejustificată”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a minimalizat, luni, importanţ acestor expulzări reciproce, apreciind că ele nu constituie o ”criză”.
Moscova ”va face totul” pentru a ajuta Germania să elucideze crima respectivă a mai declarat el.
La 23 august, ziua, într-un parc din centrul capitalei germane, un georgian provenind din minoritatea cecenă a fost ucis cu trei gloanţe, cu o armă cu amortizor. Matrori au evocat o adevărată ”execuţie”.
ASASINAT DE STAT?
Victima, în vârstă de 42 de ani - identificată ca fiind Tomike Hangoşvili, dar cunoscută de asemenea cu prenumele Zelimhan - a luptat alături de separatişti din Cecenia împotriva trupelor ruse.
Parchetul federal german, însărcinat cu dosare de spionaj, a anunţat în decembrie că a preluat ancheta. Justiţia germană consideră că crima a fost comisă ”fie în contul unor entităţi de stat ale Federaţiei ruse, fie ale republicii autonome Cecenia”, condusă de autoriatristul Ramzan Kadîrov, ai cărui oameni au fost acuzaţi în trecut de execuţii extrajudiciare şi asasinate la comandă.
Berlinul dezvăluie, de asemenea, că principalul suspect este un cetăţean rus în vârstă de 54 de ani, arestat sub o falsă identitate după fapte.
”Nu există nicio legătură între acest eveniment, acest asasinat, şi Rusia oficială”, a reafirmat joi un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse de presă.
Numeroşi foşti combatanţi separatişti ceceni au fost ucişi după ce s-au exilat, iar serviciile secrete ruse sau oamenii lui Ramzan Kadîrov au fost adesea consideraţi suspecţii numărul unu.
Cazul cel mai cunoscut este al preşedintelui separatist Zelimhan Ianderbiev, ucis într-o maşină, de o bombă, în 2004, în Qatar, un asasinat în care doi agenţi ruşi au fost găsiţi vinovaţi.
Tomike Hangoşvili era o figură cunoscută a mişcării separatiste cecene. Potrivit presei ruse, el a luptat alături de rebeli în anii 2000 şi a servit apoi în armata gerogiană.
Într-o conferinţă de presă în marja summitului privind Ucraina, luni, la Paris, Vladimir Putin a declarat că Hangoşvili a ”participat în mod activ la activităţi separatiste” şi era căutat de serviciile ruse cu privire la faptul că a ”organizat explozii în metroul de la Moscova”.
ATENTATE SÂNGEROASE
Capitala rusă a fost vizată în mai multe atentate la metrou, în 2004 şi în 2010, comise de gherile islamiste sau separatiste, foarte active la acea vreme în mai multe republici din Caucazul de Nord.
Presa rusă a relevat, la o zi după declaraţia lui Putin, că numele Hangoşvili nu a fost evocat niciodată în mod public, anterior, în cadrul anchetelor cu privire la aceste atacuri.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reafirmat joi că victima a ”participat la atacuri teroriste extrem de sângeroase, asasinate în masă”, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti.
Potrivit lui Peskov, ”mulţi oameni amestecaţi în atentate sau organizarea unor atentate sau asasinate, la vremea evenimentelor sângeroase în Caucazul de Nord (...), se ascund în continuare în Europa”.
Iar cum mulţi dintre ei sunt vizaţi de anchete în vederea unei extrădări, numele lor nu sunt, ”de regulă, făcute publice niciodată”.
Sursa : news.ro
Securitatea informatică în 2020: Dispozitive tot mai vulnerabile, atacuri mai sofisticate şi lupta pentru dreptul la int... Tragedia care face înconjurul lunii! Trei copii de patru ani, găsiți morți într-o mașină, după ce sistemul de siguranță ...
