Solutii la criza datoriilor: stergerea partiala sau indatorarea nelimitata

Urmărește A1 pe Discover

Responsabilitatea evitarii unui faliment al Greciei revine guvernelor din zona euro, a avertizat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE).

„Un eveniment de credit, un default de plati, selectiv sau nu, trebuie evitate", a precizat acesta, indemnand statele din regiune sa gaseasca „cat mai rapid posibil" solutii acceptabile. Intre timp, expertii Royal Bank of Scotland au estimat ca euro este amenintat de o „moarte clinica".

In capitalele europene tensiunea sporeste pe masura apropierii summi­tului de maine, menit sa formuleze, in sfarsit, un raspuns coerent la criza datoriilor ele­ne. Discutiile intre diversi factori de ras­pundere au continuat pana in ulti­ma clipa, iar laconicele inter­ventii ale oficialilor au fost intoarse pe toate par­tile de an­a­listi, c­o­men­­tatori si ziaristi.

„So­lu­tiile radicale, precum o inter­ventie masiva a BCE sau mutualizarea riscu­rilor cu o emisie de euroobligatiuni, sunt excluse, cu exceptia unei surprize colosale", a estimat Bruno Cavalier de la Oddo Securities.

Va exista sau nu „un default" al Greciei este intrebarea care-si asteapta rezolvarea. Care va fi aceasta, nimeni nu stie. Este adevarat, de-a lungul ultimelor zile s-au vehiculat numeroase scenarii si propuneri, dar care va fi soarta lor este greu de spus.

Astfel, in timp ce agentia de rating Moody's a sugerat Administratiei americane sa renunte definitiv la formula plafonului de indatorare, care creeaza atata bataie de cap nu numai la Washington, dar si pretutindeni in lume, compania ger­mana de asigurari Allianz a reco­mandat reducerea cu 50 mld. euro a sumei datorate de Atena. Concret, Allianz pro­pune o asa-numita stergere controlata a datoriilor, cu un schimb benevol de obligatiuni elene cu titluri cu maturitate mai mare. In acelasi timp, investitorii ar trebui sa renunte la 25% din valoarea lor nominala.

Trei scenarii principale

Desigur, pierderile investitorilor se vor cifra la miliarde de euro, dar, cred expertii Alianz, un astfel de schimb prezinta si avantaje: acestia vor castiga considerabil mai mult decat daca ar vinde acum obligatiunile detinute. Intre timp, responsabilii din zona euro au selectat, se pare, trei optiuni principale care vizeaza asocierea creditorilor privati la noul plan de salvare a Greciei.

Marile necunoscute vizeaza suma contributiei Fondului European de Stabilitate Finan­ciara (FESF), consecintele pentru doban­zile de referinte si pentru matu­ritatea creditelor FESF.

Prima varianta are in vedere o rascumparare a datoriei elene si garantii suplimentare pentru sectorul privat, dar ea va antrena, probabil, un default selec­tiv al tarii. Ce inseamna asta: ca noile obligatiuni elene cu maturitate de 30 de ani vor fi schimbate, iar noile titluri vor fi garantate de o hartie care benef­iciaza de nota „AAA", emisa de FESF. Nu este mentionata nicio cifra. In opinia exper­tilor, in costul acestui scenariu intra suma planului de salvare, plus costul garan­tiilor, plus cel al rascumpararii datoriei, plus recapitalizarea bancilor elene.

Varianta 2 are, de fapt, la baza, propu­nerea Frantei de rostogolire a datoriei, dar fara a presupune garantii supli­mentare de credit si o rascumparare a datoriei. Posibil, estimeaza analistii, ea va antrena un default selectiv. Aceasta solutie inseamna ca FESF trebuie sa suporte dobanzi mai mici la impru­muturi, dar cu o perioada de scandenta prelungita.

Solutia cu numarul 3, mai putin susceptibila sa declanseze un default selectiv, prevede introducerea unei taxe pe sectorul financiar si propune, de asemenea, cele mai mici dobanzi si cele mai lungi maturitati la obligatiunile FESF.

„Moarte clinica" pentru moneda unica

In acest context, expertii Royal Bank of Scotland au avertizat ca, in zilele imediat urmatoare, moneda unica ar putea fi amenintata de „o moarte cli­nica". Investitorii isi pierd increderea in guvernele tarilor europene, iar un default, fie si partial, poate antrena o reactie in lant, care va destabiliza chiar si economiile Frantei si Germaniei.

„Orga­nele de reglementare nu reusesc sa tina pasul evenimentelor si este putin probabil ca ele sa intreprinda ceva substantial pentru sustinerea Spaniei sau a Italiei", spun analistii citati de Bloomberg. „S-au intrunit conditii ce pot conduce la o moarte clinica a euro, fapt care va impune decizii si mai radicale din partea autoritatilor", au estimat ei. Prin urmare, investitorii sunt sfatuiti sa evite investitiile in obligatiunile asa-numitelor tari periferice din zona euro, ba chiar ale tuturor statelor din regiune, cu exceptia Germaniei.

Clasamente comparative

Norvegia in frunte, China pe pozitia 14, urmata de SUA, Franta pe 23 si Grecia pe ultimul loc. Este clasamentul datoriilor suverane intocmit de Blackrock. Societatea de gestionare a fondurilor masoara calitatea de credit a statelor dupa patru factori principali: marja de manevra bugetara, situa­tia financiara externa, sanatatea sectorului financiar si vointa de rambursare. Ierarhie care nu este departe e cea observata pe piata de „credit default swap" (CDS): Norvegia, China si Grecia ocupa aceleasi pozitii ca pe lista Blackrock.

In schimb, SUA sunt mai bine clasate pe scara CDS: ele figureaza pe pozitia 5. Din punct de vedere al agentiilor internationale de rating, SUA sunt, pentru moment, in fruntea piramidei, cu trei sau patru trepte deasupra Chinei, la egalitate cu Norvegia sau Franta. Agentia chineza Dagong a acordat SUA nota „AA", cu trei nive­luri sub ratingul atribuit de S&P, Fitch si Moody's.

Sursa: Financiarul