Urmărește A1 pe Discover”Astăzi (luni), Statele Unite încep procesul retragerii din Acordul de la Paris. Conform prevederilor acordului, Statele Unite au transmis notificarea oficială a retragerii lor Naţiunilor Unite. Retragerea va fi efectivă la un an de la notificare”, a declarat, citat într-un comunicat, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo.
Statele Unite sunt singura ţară care se dezangajează din acest text, semnat de 197 de ţări, inclusiv Coreea de Nord.
”A venit momentul părăsirii Acordului de la Paris”, declara la 1 iunie 2017 preşedintele republican, care adăuga că ”am fost ales pentru a reprezenta locuitorii de la Pittsburgh, nu de la Paris”.
După această declaraţie, în realitate americanii au continuat să-şi ocupe locul, discret, în vederea influenţării discuţiilor tehnice pe tema aplicării concrete a acordului, în cazul în care, într-o zi, Washingtonul ar reveni în acord.
Potrivit textului negociat la sfârşitul lui 2015 de Barack Obama, nicio ţară poate ieşi din acord după trei ani de la intrarea acestuia în vigoare, la 4 noiembrie 2016. Adică luni.
De asemenea, un termen de un an amână ieşirea efectivă - după viitoarele alegeri prezidenţiale americane, în care Donald Trump candidează la al doilea mandat.
Până atunci, americanii urmează să trimită delegaţii la marile summituri pe tema modificărilor climatice ale ONU, începând cu ”COP”, în decembrie, în Spania, a confirmat pentru AFP Departamentul de Stat.
Aşadar, retragerea americană nu schimbă nimic imediat, însă rămâne foarte simbolică, chiar dacă puţini se îndoiau că preşedinţia americană nu ar fi confirmat această etapă.
Conservatorii americani au salutat anunţul. Însă preşedinta Camerei inferioare a Congresului, democrata Nancy Pelosi, a denunţat ”o nouă decizie anti-ştiinţă (...) care vinde viitorul planetei noastre şi copiilor noştri”.
Franţa şi-a exprimat, la rândul său, ”regretul” faţă de decizia americană, care era însă ”aşteptată”.
”Ea este însufleţită de o viziune depăşită, datând din secolul precedent, când se credea că acţiunea împotriva modificărilor climatice era costisitoare şi distrugea locuri de muncă”, a comentat Andrew Steer, preşedintele World Resources Institute.
”INSULTĂ LA ADRESA UMANITĂŢII”
Motivul oficial al retragerii este faptul că Washingtonul consideră acordul nedrept cu Statele Unite, în pofida faptului că filosofia textului este ca ţările să-şi stabilească în mod liber obiectivele reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Ţinta anunţată la vremea respectivă de către Barack Obama era, de altfel, mai puţin ambiţioasă decât a altor ţări.
În comunicatul său, Mike Pompeo a invocat ”povara economică nedreptă impusă muncitorilor, întreprinderilor şi contribuabililor americani”.
Donald Trump ar putea să le spună alegătorilor săi că şi-a respectat promisiunea.
Însă opoziţia democrată, ONG-urile şi experţii au fost deranjaţi de egoismul celui de-al doilea poluator mondial, în contextul în care China rămâne angajată în proces.
Partidul Democrat a denunţat o ”insultă la adresa umanităţii”. ”Este ruşinos”, a scris pe Twitter Joe Biden, un posibil rival al lui Trump în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie 2020.
”Aceasta nu este nimic altceva decât concretizarea unei promisiuni din campania cinică şi nechibzuită, al cărei scopeste doar să obţină favorurile industriei energiei fosile”, a denunţat senatorul democrat Patrick Leahy.
Decizia lui Trump nu a creat efectul de domino de care se temeau unii, în ţări ca Australia şi Brazilia. Ea a galvanizat, în schimb, multipli actori americani nefederali - state guvernate de democraţi, oraşe şi întreprinderi, care s-au angajat la neutralitatea carbonului până în 2050 sau la alte acţiuni. Acest lucru urmează să compenseze, în parte, lipsa de acţiune la nivel federal.
În definitiv, Acordul de la Paris nu s-a prăbuşit, consolidat de mobilizarea tinerilor care susţin lupta împotriva modificărilor climatice de anul trecut.
Însă rezultatul alegerilor americane din 2020 ar putea să fie mai hotărâtor.
”Dacă o luăm de la capăt într-o administraţie Trump de patru ani, consecinţele vor fi foarte, foarte diferite”, a declarat pentru AFP David Levai, de la centrul de reflecţie Iddri. ”Soliditatea acestei guvernanţe (a luptei împotriva modificărilor climatice) rămâne, atât timp cât retragerea americană este doar o paranteză”.
Toţi adversarii democraţi potenţiali ai lui Donald Trump s-au angajat să revină în acord, ceea ce ar putea face la eventuala lor intrare în funcţie, la 20 ianuarie 2020.
Sursa : news.ro
Democraţii dezvăluie primele mărturii din audierile cu uşile închise în ancheta în vederea destituirii lui Trump; averti... Deputatul laburist Lindsay Hoyle, noul ”speaker” al Camerei Comunelor...
