În comunism 1 decembrie nu era Ziua României, Moș Nicola nu exista, iar de Moș Crăciun nici nu se auzea pentru că Ceaușescu nu-și dorea. Să nu uităm de Anul Nou, singura zi oficială de sărbătoare, în care adulții petreceau iar copiii se se bucurau de cadouri modeste.
1 decembrie nu era zi de sărbătoare
Nicolae Ceaușescu sărbătorea Ziua Națională a României pe 23 august. Oamenii erau luați cu câteva luni înainte din fabrici, aliniați și învățați ce au de făcut la faimoasa paradă. Evenimentul era unul dedicat cinstirii partidului, conducătorului și soției sale, Elena Ceaușescu.
Oamenii mărșăluiau și strigau diferite lozinci ca de exemplu: „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu, România!” sau „Partidul, Ceauşescu, România”
Să nu uităm faptul că nimeni nu avea voie să lipsească de la manifestările comuniste.
Citește și: Ce înseamnă sărbătoarea zilei de 23 august pentru romani
Sfântul Nicolae și religia erau un delict
Partidul comunism nega existența religiei, parctic nu exista Dumnezeu sau alt sfânt la care poporul să se închine, dar se puteau ruga la comuniștii de la putere. Cu toate că era ilegal să fii creștin practicant, oamenii nu uitau de Sfântul Nicolae. Nu își dădeau cadouri uriașe dar își urau pe ascuns „La mulți ani!” de ziua numelui.
În urmă cu 30-40 de ani copiii primeau în ghetuțe bomboane cubaneze sau CIP, mentosane, șerbet, tablete de glucoză, prăjiturele făcute din biscuiți cu bezea și acoperite cu bomboane colorate sau nucă de cocos, Bonibon, gumela sau guma Turbo, Eugenia sau batonul de ciocolată Rom.
Toate aceste cadouri veneau pe ascuns, partidul nu trebuia să afle că se încăla legea.
Moș Crăciun era Moș Gerilă
Tot din dorința de a îndepărta credința din viața oamenilor, Ceușescu interzicea Crăciunul. Moșul nu venea pe 25 decembrie ci pe 31, zi în care Anul Nou se sărbătorea cu mare tam-tam.
Mult mai sărac că acum, dar cu aceeaşi însemnătate, bradul de Crăciun era împodobit cu ghirlande de hârtie, cu globuri şters colorate şi doar în cele mai fericite cazuri cu bomboane de ciocolată învelite în staniol.
Nașterea Domnului parcă nu exista, oamenii lucrau și copii cântau imnuri comuniste.
Revelionul comunist, punctul culminant al lunii decembrie
Regimul comunist încuraja sărbătorile laice, mai ales Revelionul. Trecerea dintre ani era așteptată așa cum se cuvine, cu cafea luată pe sub mână, vin spumant în locul șampaniei și banane puse la copt în ziare. Masa era completată de cârnați luați ilegal și carne de porc de la țară, acolo unde animalele erau sacrificate în mare secret.
Potivit clujwebstory.ro, unul dintre locurile cele mai solicitate era „Revelionul Tineretului” care se desfășura în Cantina Observator, cu o capacitate de o mie de lucruri. Meniurile erau modeste, constând dintr-un aperitiv rece (chiftele, salam, cașcaval, măsline), după care urma un pește (păstrăv cu cartofi natur), preparatul de bază fiind o friptură de porc la tavă cu garnitură, iar spre dimineață se serveau crenvuști. Ca desert, se servea o prăjitură, iar băutura consta în vin, și apă minerală, șampania plătindu-se separat. Marea bucurie a tuturor, era o portocală pe care majoritatea o ducea acasă. Atmosfera era întreținută de o orchestră de muzică ușoară și alta de muzică populară care cântau alternativ.
Citește și:
Cât costă să închiriezi un Moș Crăciun acasă, la grădiniță, școală sau la firmă... Cadoul ei de Crăciun. O româncă și-a comandat un bolid acoperit cu un milion de cristale Swarovski...
