”Baltagul”, una dintre capodoperele literaturii noastre, a fost plăsmuit de către Sadoveanu în doar 10 zile! 22 de personaje plus un cățel. Inspirat din ”Miorița”, ”Șalga” ori ”Dolca”. Înainte de a se pune pe scris, autorul a călătorit prin munți și s-a jucat, de sute de ori, cu arma. După lansare, legionarii i-au trimis un volum despicat de un...topor
Dacă-l vezi cum aleargă pe cărăile bătătorite, și, ajuns acasă, cum mânuiește coada unui topor, fără să-l cunoști prea bine ai crede că tipul nu are toate țiglele pe casă. E, așa, până-n 50 de ani, suie munții, merge pe Valea Bistriței, se lasă pe dreapta pârâului Neagra, urcă-n vârfurile Stânișoarei. Ajunge-n curte, ia un topor, prinde a se juca și, din când în când, zice: ”Doamne, ce pălitură poți da cu ăsta!”
Tipu-i Mihail Sadoveanu, uriașul scriitor. E primăvara lui 1930, dar, în a sa minte, proiectul coace de ceva vreme. Vrea să scrie o monografie a satului moldav, cu obiceiuri și tradiții, cu veselie, cu plânsete. Are fișe scoase din ”Miorița”, din ”Șalga” ori ”Dolca”, balade culese de Vasile Alecsandri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Are și două perosnaje: Nechifor și Vitoria Lipan. Plus alte 20 și un cățel. Se apucă de treabă. Profira Sadoveanu, una dintre fiicele sale, viitoarea poetă, îl urmărește. „Cum cuprinde furtuna năvalnic într-o clipită munți și păduri, așa-l cuprinde și pe Sadoveanu imboldul de-a scrie fără întârziere povestea acelui baltag, pe care îl cântărise de atâtea ori în palmă, gândindu-se la lovitura năpraznică pe care o poate da o armă ca aceea. Și, așezându-se la masa lui de lucru, scrie, scrie cu ardoare. Când se oprește o clipă ca să se plimbe prin grădină cu pelerina-i largă fâlfâind, în dosul frunții încruntate se vede bine că laboratorul urmează să lucreze. E o febră puternică, care durează zece zile”. ”Baltagul”, capodopera literaturii române, e gata. 10 zile! Atât a durat zămislirea lui! 10 zile! Legenda spune că manuscrisul e atât de curat, făr' de corecturi, încât Sadoveanu îl recitește doar de puține ori apoi îl trimite direct către editură. "Cartea Românească” din București îl publică în noiembrie 1930, când Sadoveanu are 50 de ani. Nu pune anul acțiunii, dă doar lunile și zilele calendaristice, vrând să sugereze că timpul acțiunii este unul mitic...
Sabasa și Borca, satele prin care Sadoveanu a trecut înainte de a se apuca de scriitura la ”Baltagul”
E bine primit de critica literară a vremii. Ovidiu S. Crohmălniceanu situează romanul în ”zona operelor capitale ale literaturii noastre”. Nu toți văd însă cu ochi buni cariera maestrului. După ce ajunge director la ”Adevărul” ori ”Dimineața”, începe o puternică propagandă antirăzboinică și antihitleristă. Legionarii îl trec pe lista cu ”dușmanii neamului” și îi trimit un volum despicat de un topor.
În van, ”Baltagul” plecase, deja, la drum, în germană, cehă, slovacă, finlandeză, italiană, engleză, bulgară, maghiară...
Vrei să-ţi meargă bine în dragoste sau să câştigi mai mulţi bani? Rosteşte în fiecare dimineaţă această rugăciune a lui ... Emoționant! O pisică fost găsită în viaţă sub ruinele din Amatrice, la cinci zile de la cutremur. Salvatorii au plâns!...
