150 de ani de REGALITATE! Carol a făcut istorie îndeplinind destinul naţional al României: "Primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri"

 
+5 click pentru
galerie

La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domnitor al României (1866-1881; rege al României 1881-1914). După cucerirea independenței, Carol a fost încoronat la 10 mai 1881, devenind primul rege al României

Ideea prințului străin a apărut în epoca luptei pentru emanciparea națională ''având, în primul rând, sensul unei tendințe de consolidare a existenței politice a Principatelor române''. Principele străin avea semnificația asigurării unui sprijin extern pentru existența statelor românești, grav amenințate de cele trei imperii vecine: rus, otoman și habsburgic.

Prin această opțiune se urmărea, în fond, desprinderea Principatelor din aria de dominație a Imperiului Otoman și dobândirea independenței lor. Marile Puteri au sesizat această intenție și au respins ideea principelui străin.

Manifestând abilitate politică, românii au reușit să-și impună voința în fața Puterilor Garante alegând ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești una și aceeași persoană — Alexandru Ioan Cuza, ai cărui șapte ani de domnie au fost o perioadă importantă din istoria poporului român.

După lovitura de stat din mai 1864, ideea aducerii unui domn străin a fost repusă în circulație. Primele nume vehiculate au fost Napoleon al III-lea, considerat principalul ''protector'' al României şi contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

DAR ALTCINEVA TREBUIA SĂ DEVINĂ REGE...

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată, iar prințul Carol a devenit domnitor al României.

Carol I în Războiul de Independenţă 

RIGOARE, SOBRIETATE ŞI TENACITATE, cuvintele de ordine pentru primul rege al României!

Absolvent al Şcolii de Cadeţi din Munster şi al Şcolii de Artilerie din Berlin, Carol era un ofiţer încercat, demn de originile sale prusace, care participase cu succes la cel de al doilea Război din Schleswig, război purtat între Austria şi Prusia pe de o parte şi Danemarca. 

Disciplinat, călit în arta războiului, abil diplomat, ofiţer cu o largă apreciere în rândul propriilor soldaţi, Carol îşi manifestase din start intenţia de a prelua tronul Principatelor, menţionând că supunerea faţă de sultan nu reprezenta un impediment atât de mare şi că acesta va fi înlăturat la momentul oportun.

Călătoria spre România, pe teritoriul Imperiului Habsburgic, nu a fost deloc ușoară, în contextul în care era iminentă izbucnirea războiului dintre Austria și Prusia. Principele Carol a plecat la 29 aprilie/11 mai în Elveția, la Zurich, unde a obținut un pașaport fals, pe numele Karl Hettingen. Dupa o transbordare la Orșova, Carol a ajuns cu bine la Turnu Severin, în ziua de 8/20 mai.

CAROL, PRIMIT CU MULT ENTUZIASM DE ROMÂNI!

La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. I s-au înmânat cheile orașului de către primarul Dimitrie Brătianu. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon.

Intrarea lui Carol în București (10 mai 1866)

Intrarea lui Carol în București (10 mai 1866) 

In Camera Deputaților, Carol a depus jurământul. ''Jur să fiu credincios legilor țării, a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și a domni ca un domn constituțional''. Principele a spus în limba română: ''Jur!''

La 11/23 noiembrie 1866, Poarta Otomană a emis firmanul de învestitură al lui Carol I!

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877. 

Un obiectiv important al românilor a fost îndeplinit în timpul domniei sale. Carol I a participat la Războiul de independență și la procesul de recunoaștere a Independenței de stat a României. 

"SUNTEM INDEPENDENŢI, NAŢIUNE DE SINE STĂTĂTOARE!"

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României.

În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: "În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (...) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă".

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și două abțineri, prin care lua act că "răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială"

Încoronarea lui Carol ca rege al României 10 mai 1881

Încoronarea lui Carol ca rege al României 10 mai 1881

LA 15 ANI DE DOMNIE, CAROL DEVINE PRIMUL REGE AL ROMÂNIEI!

Domnitorul Carol I a fost încoronat rege al României la 10/22 mai 1881. Actul a coincis cu împlinirea a 15 ani de domnie. Coroana regelui Carol I a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le, regele a ținut un discurs în care a apreciat: "Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (...) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României!''.

SURSE: AGERPRES, HISTORIA



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI