Pe 8 aprilie 1820, țăranul grec Iorgos Kentrotas descoperea, în insula Milos, statuia lui Venus, una dintre cele mai frumoase opere de artă din istoria omenirii. Aceasta era dorită și vândută, până ajungea în mâinile francezilor. Nicolae Moruzi, Prințul Moldovei, Mare Dragoman, aflat în slujba otomanilor, stăpânii insulei, își pierdea capul și pentru asta
Abia dăduse căldura. Iorgos Kentrotas, cioban din Milos, insulă grecească, dădea cu sapa, când simți că sub el se cască o groapă. Se sperie. Apoi, ușor, ușor, se lăsă pe vine să vază care-i treaba. Să fi avut vreo doi, hai, poate trei metri diametru. Băgă ustensila mai adânc, dar simți că se împotmolește în ceva. Ceva tare. Cu mâinile scormoni. Dădu peste o statuie. De fapt, o jumătate de statuie. Trup de femeie goală de la brâu în sus. Căzu în genunchi, privi cerul și zise o "Sfântă Elena".
Vestea se duse repede. Olivier Voutier, un ofițer de marină francez, se afla prin zonă. Simți că e rost de vestigii istorice, nu-l lăsă pe Iorgos, sărmanul, nici măcar să bea apă. Se puseră pe săpat. Mai găsiră două statui ce-l reprezentau pe Hercule și partea de jos a "doamnei". Voutier vorbi cu un camarad, Jules Dumont d'Urville (foto), tip citit. Acesta puse cele două piese una peste alta și, pe loc, își dădu seama de descoperire: tocmai se aflau în fața statuii lui VENUS DIN MILO LA JUDECATA LUI PARIS!
De la picioare la creștet zeița avea 203 m. Mâinile i se pierduseră. Au săpat după ele, dar, nimic. Ori se irosiseră pe undeva, în scurgerea vremii, ori nu le găsiseră ei. Dumont merse grabnic la Marchizul Charles-Francois de Riffardeau, ambasadorul francez în Turcia. "E o operă de artă de o valoare uriașă. Trebuie să o achiziționăm, vă rog să faceți toate demersurile!" Treaba nu-i ușoară, însă. Kentrotas apucase să glăsuiască Bătrânului Insulei despre descoperire. Acesta, pentru a se pune bine cu stăpânirea otomană, dădu veste lui Nicolae Moruzi, Prințul Moldovei, Mare Dragoman al Flotei Turcești, un fel de traducător. Ambasadorul german intră, și el, pe fir. Iorgos așteaptă. Moruzi se mișcă greu, ajunge târziu la sultanul Mahmud al II-lea, la Constantinopole. Scenariu de filme de acțiune. Hermes de Marcellus, germanul, ajunge cu banii, dar Venus e suită, deja, pe o navă franțuzească. E făcută cadou Regelui Ludovic al XVIII-lea, catre o expune la Luvru, acolo unde este și astăzi.
Pe 1 mai 1821, Mahmud dă ordin ca Nicolae Moruzi să fie decapitat în fața Arsenalului din Constantinopole. Mulți spun că pierderea statuii a contat enorm în decizie. Războiul de independență grecesc pleacă la drum...
Considerată a fi de o rară frumusețe, statuia este opera sculptorului Alexandru din Antiohia. Zămislită din marmură de Parian, maestrul utilizând șase sau șapte blocuri. Se presupune că ar fi fost lucrată între 130 și 100 înainte de Hristos, reprezentând Afrodita, zeița frumuseții și iubirii la vechi greci. Denumirea romană este, însă, cea care s-a păstrat.
În toamna lui 1939, francezii au simțit războiul. Venus a fost dusă și păstrată la Castelul din Valencay, alături de alte două minunății: "Sclavii" lui Michelangelo și "Victoria de la Samotrace".
Astăzi se adună 194 de ani de la a sa descoperire.
Femeie de 96 de ani, aruncată la gunoi după ce cadavrul său a fost confundat cu un manechin... Galerie FOTO: Are 19 ani și un trup de vis, însă problema ei te va ȘOCA! Cum arată corpul acestei tinere!...
