- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Potrivit specialiştilor, descoperirea lor este una majoră şi era aşteptată de mult timp de comunitatea ştiinţifică. Antibioticele folosite în prezent sunt deja foarte vechi, iar procesul tradiţional ce vizează descoperirea unor noi antibiotice este costisitor şi foarte lent.
Inteligenţa artificială (AI) permite cercetătorilor să analizeze şi să identifice, "in silico", adică prin modelare computerizată, moleculele capabile să atace anumite bacterii, prin examinarea unor bănci de compuşi chimici de către un soft informatic.
"Voiam să dezvoltăm o platformă ce permite exploatarea puterii pe care o deţine AI pentru a deschide o nouă eră în descoperirea de medicamente antibiotice", a declarat James Collins, profesor de inginerie medicală la MIT, coautor al acestui studiu, publicat joi în revista Cell.
"Abordarea noastră a dezvăluit că această moleculă incredibilă este fără îndoială cel mai puternic antibiotic descoperit vreodată".
AI permite lărgirea câmpului de candidaţi-medicamente la molecule pe care oamenii de ştiinţă nu le bănuiau până acum că ar putea fi utilizate în astfel de scopuri. Ideea în sine nu este nouă (datează de câteva decenii), dar, până la acest studiu, metodele nu erau suficient de rafinate pentru a găsi cu adevărat molecule eficiente.
Cercetătorii şi-au bazat modelul computerizat pornind de la bacteria Escherichia coli, apoi au căutat într-o bază de 6.000 de compuşi chimici pe aceia care aveau caracteristicile dorite. Algoritmul a găsit un compus cu structura diferită de cea a antibioticelor existente şi prevede că acesta va fi eficient împotriva unui număr mare de bacterii.
Oamenii de ştiinţă au denumit noua moleculă "halicin", în semn de omagiu adus computerului HAL din filmul "2001: A Space Odyssey", apoi au testat-o în laborator împotriva mai multor zeci de tulpini bacteriene prelevate de la pacienţi şi cultivate in vitro.
Halicin a reuşit să ucidă multe bacterii rezistente la antibioticele existente, în special Clostridium difficile, Acinetobacter baumanii şi Mycobacterium tuberculosis. Doar bacteria Pseudomonas aeruginosa i-a rezistat.
În etapa următoare, noua moleculă a fost testată pe şoareci infectaţi cu A. baumanii, o bacterie care a infectat mulţi soldaţi americani în Irak şi Afganistan şi care prezintă rezistenţă în faţa tuturor antibioticelor existente. Şoarecii trataţi cu Halicin s-au vindecat în 24 de ore.
Autorii studiului speră că modelul lor va permite consolidarea întregului arsenal antibiotic, în contextul în care rezistenţa la antibiotice reprezintă un subiect de îngrijorare pe plan mondial în rândul autorităţilor sanitare. Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat recent că bacteriile rezistente ar putea ucide 2,4 milioane de persoane în Europa, America de Nord şi Australia până în 2050.
