Urmărește A1 pe Discover
„In ajun se afisase de dimineata ordonanta comandaturii prin care se vestea populatiei ca guvernatorul a incuviintat ca in seara ajunului, de la miezul noptii pana a doua zi dimineata, macelarii sa vanda carne la oricine ar voi sa o cumpere". In aceste conditii, momentul Nasterii Domnului avea sa-i prinda pe multi la coada la macelarii, pentru a reusi sa aiba un pranz decent pentru familie, a doua zi.
„Nu mai vazusem carne de la 23 noiembrie, ziua intrarii nemtilor in Capitala", scrie jurnalistul. Asa se face ca a pornit si el catre cel mai important punct de vanzare, fix la miezul noptii.
„Aci lumea astepta demult, facand coada doi cate doi, sub paza unui soldat neamt cu baioneta la arma." Asteptand sa-i vie randul, are timp sa observe „poporul" care lasase deoparte colindele, in noaptea de Ajun, pentru a tremura subtire in frig.
„Aveam la cot cu mine o bucatareasa cu un cosulet mic pe mana, careia nu i-a tacut gura toata nopticica; in spatele nostru un negustor flecarea si el de zor, cu tovarasu-i de cot. (...) In fata-mi astepta ca si noi un domn bine imblanit cu care am intrat repede in vorba. Si mi-aduc aminte bine ca se lasase un ger strasnic si cu toti sosonii ai din vremuri bune, si cu toata blana si manusile tot din vremuri bune, pisam zapada inghetata de sub picioarele mele marunt de tot si apasat ca si cum as fi incercat un braulet nabadaios, desi numai de asa ceva nu-mi ardea in noaptea aia de pomna."
Citeste tot articolul in Jurnalul National!
Foto: flickr.com
Căutare
User
