Alo? Tu știi cine a fost primul om din România care a vorbit la ”telephon”? Și care au fost primele sale cuvinte?

Urmărește A1 pe Discover

Pe 10 martie 1876, Alexandre Graham Bell rostește primele cuvinte la un...telefon. Acestea sunt auzite de asistentul său, aflat câțiva pași mai încolo, într-o cameră alăturată. România nu așteaptă mult până să spună primul ”ALO?”. Pe 6 decembrie 1877, chiar în anul cuceririi Independenței de Stat, doi englezi poartă primele...convorbiri în București, pe o distanță de 100 de metri

”Domnule Watson, te rog să vii până aici, vreau să te văd!” Alexandre Graham Bell, o minte luminată, care lucrează de ceva vreme în producerea instrumentelor de sunet, pentru că mulți membri ai familiei sale au probleme cu auzul, vorbește într-un fel de pâlnie, asistentul său, aflat într-o altă cameră, ascultă tot la un astfel de aparat și aude, clar, mesajul. E 10 martie 1876, Boston, SUA, prima convorbire telefonică din istoria umanității este realizată. Unul dintre...gadgeturile ce avea să ne schimbe viața tocmai își petrece primele ore de viață.

Românii nu așteaptă mult până să vadă și să...audă minunea. Suntem în 1877, anul cuceririi Independenței de Stat. La București sosește țarul Alexandru al II-lea, întâmpinat, în Gara Târgoviștei, de președintele Senatului, C.A.Rosetti. Carol I se afla, la acea vreme, lângă oștirea română, în sudul Dunării. E 6 decembrie, ziua în care prima convorbire telefonică din țara noastră va fi realizată.

Pe ”Știrbei Vodă”, pe viscol, 100 de metri

Pe strada Știrbei Vodă, la numărul 33, doi englezi țin o mică fabrică de aparate telegrafice și de semnalizare. Comunicațiile se realizau, atunci, în mare parte, grație telegrafiei. Cu câteva zile în urmă primiseră, din Marea Britanie, o ”jucărie” nouă, denumită ”telephon sau telegraf vorbitor”. După o săptămână de înțeles cum se utilizează, ce doi - domnii A. Engels și H. Tierich - decid să-l experimenteze, pe ”viu”. E viscol puternic, din cauza zăpezilor abundente Bucureștiul e paralizat, circulația se face cu greutate, tramvaile nu mai circulă. Presa semnalează scumpirea exagerată a tuturor produselor: ”Carnea este scumpă, pâinea e și mai scumpă, lemnele sunt scumpe”. Pe o astfel de vreme și pe astfel de vremuri, cei doi ies în stradă. Cu o ruletă, măsoară distanța dintre atelier și magazinul de desfacere: fix 100 de metri. Engels e cu ”pâlnia”, Tierich ascultă, Vântul bate cu putere, dar, cu toate acestea, aude vorbele ”Dumnezeu să binecuvânteze Regina noastră, Victoria!”. Acestea sunt primele cuvinte rostite, vreodată, pe teritoriul României, la un...telefon. Se aud bine, semnalul e clar, s-a folosit un aparat cu lichid, ultima ”fiță” în domeniu. Primul pas a fost făcut, asta e tot ceea ce contează, chiar dacă vorbele au fost pre limba lui Shakespeare, iar actanții, doi supuși ai Albionului.

Sediul Tipografiei și Editurii ”Socec & Co.”, de acolo de unde, în 1883, avea să se realizeze prima transmisie telefonică ”oficială” din România

În 1881, în Transilvania (dar care, pe atunci, nu făcea parte din România), se instalează prima linie telefonică. Octombrie 1883 este luna în care, în București, apare întâia centrală telefonică. Ion V. Socec, fondase, pe la 1856, o editură, ”Socec & Co.”, cea care avea să devină o ”maternitate” uriașă pentru cultură, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de carte dinn istoria noastră. ”Socec” sponsorizează prima linie instalată în capitală, iar patronul este întâiul ROMÂN care utilizează aparatul, într-o convorbire din sediul librăriei, situat pe Calea Victoriei, și tipografia propriu zisă, aflată pe Strada Berzei.

Un an mai târziu, întâia linie telefonică de Stat, între Ministerul de Interne și Poșta Centrală, e pusă în funcțiune, convorbirile realizându-se cu aparate ”Ader”, de proveniență franțuzească. Anul următor, Bucureștiul va fi împânzit cu noi posturi, la Ministerul de Interne, la cel de Externe, la Cameră și la Senat.