Laureatul Nobelului Păcii Abiy Ahmed, premierul unui regim al cărui produs pur este, fiul unor săteni modeşti devenit şeful spionilor, a iniţiat schimbări profunde în Etiopia, trezind speranţe şi inamiciţii, relatează AFP.
După ce a preluat frâiele celei de a doua celei mai populate ţări din Africa, în aprilie 2018, acest bărbat în vârstă de patruzeci de ani a zguduit până în temelii un regim anchilozat de peste 25 de ani de autoritarism şi a influnţat dinamica în Cornul Africii.
La şase luni de la învestire, Abiy Ahmed, în vârstă de 43 de ani, a încheiat pace cu vecinul său eritreean, a eliberat mii de disidenţi, a cerut în mod public scuze pentru violenţele forţelor de securitate şi i-a primit cu braţele deschise pe membrii unor grupări exilate, catalogate drept ”teroriste” de către predecesorii săi.
Mai de curând el şi-a dezvoltat programul în vederea unei deschideri a unei economii larg controlate de către stat şi depune eforturi ca alegeri legislative, pe care le promite inclusive, să aibă loc în mai 2020.
Făcând acest lucru, avertizează unii analişti, tânărul lider s-a plasat într-o situaţie delicată. Măsurile sale far sunt prea radicale şi prea bruşte pentru vechea gardă a fostului regim, dar totodată sunt insuficient de ambiţioase şi de rapide pentru un tineret avid de schimbare şi perspective de viitor.
Deschiderea sa a eliberat în acelaşi timp ambiţii teritoriale şi foste diferende intercomunitare, care au condus la violenţe sângeroase în numeroase regiuni din ţară.
Susţinătorii lui Abiy au încerede în inepuzabila ambiţie a acestuia pentru a face ţara să avanseze.
”Eu le-am spus mereu prietenilor mei: când va ajunge la putere tipul ăsta, veţi vedea schimbări uriaşe în Etiopia”, declară un apropiat al premierului, omul de afaceri Tareq Sabt.
DORMIT PE JOS
Fiul unui musulman şi al unei creştine, născut într-o comună mică din partea de centru-vest a ţării, Beshasha, Abiy Ahmed "a crescut dormind pe jos”, într-o casă care nu avea nici electricitate şi nici apă curentă.
”Ne duceam să luăm apă de la râu”, declara el într-un interviu acordat în septembrie postului de radio Sheger FM, adăugând că a descoperit electricitatea şi asfaltul abia la vârsta de zece ani.
Ca adolescent, Abiy se angajează în lupta armată împotriva regimului dictatorului Mengistu Haile Mariam. Tânărul Abiy, un operator radio, învaţă din necesitate limba comunităţii tigray, un grup etnic majoritar în această luptă şi care va forma nucleul dur al regimului, după căderea lui Mengistu în 1991.
Abiy începe atunci o ascensiune în rândul coaliţiei aflate la putere, Frontul Democratic Revoluţionar al Poporului Etiopian (EPRDF), mai întâi în cadrul aparatului de securitate, iar apoi în partea politică.
El urcă în ierarhia armatei şi obţine gradul de locotenent-colonel, iar în 2008 este unul dintre fondatorii Agenţii Naţionale etiopiniene a Informaţiilor (INSA), pe care o conduce de facto doi ani. În 2010, el îşi schimbă uniforma cu costumul de politician. Devine deputat al partidului oromo, membru al coaliţiei aflate la putere, iar apoi, în 2015, ministru al Ştiinţei şi Tehnologiei.
La sfârşitul lui 2015, o mişcare populară de protest antiguvernamental ia amploare în cadrul principalelor două comunităţi din ţară - oromo, din care face parte Abiy Ahmed, şi amhara.
Mişcarea, în pofida faptului că este reprimată violent, reuşeşte să-l înlăture pe premierul Hailemariam Desalegn, un simbol al unei coaliţii incapabile să răspundă aspiraţiilor tineretului. EPRDF îl desemnează pe Abiy Ahmed să salveze situaţia, iar acesta devine astfel primul oromo care ocupă postul de premier.
SALVAREA COALIŢIEI
”Era singurul care putea salva EPRDF”, declară Mohammed Ademo, un jurnalist care l-a însoţit pe Abiy în prima sa vizită în importanta diasporă etipiană din Statele Unite, în 2018.
”Sentimentul meu este că s-a pregătit pentru acest moment toată viaţa sa”.
De fapt, odată ajuns la putere, Abiy şi-a multiplicat iniţiativele pe scena regională. În afară de spectaculoasa apropiere faţă de Eritreea, el a jucat un important rol de mediator în criza politică sudaneză şi a încercat să revitalizeze fragilul acord de pace sud-sudanez.
Dacă aceste demersuri vor fi încoronate până la urmă de succes rămâne de văzut - inclusiv în dosarul eritreean, în care semne concrete de apropiere se lasă în continuare aşteptate.
"Abiy a înregistrat succese în domeniul politicii externe, dar a existat această formă de optimism prost informat din străinătate potrivit căruia el poate să preschimbe Cornul Africii”, apreciază James Barnett, un specialist în Africa de Est de la grupul de reflecţie American Enterprise Institute.
”Cornul (Africii) este volatil. Mă îndoiesc ca un singur lider să poată să desfacă decenii de neîncredere şi lupte de influenţă”.
Viitoarea provocare veritabilă a tânărului lider este organizarea unor alegeri libere şi corecte care, în cazul unei victorii, îi vor da legitimitatea urnelor.
Este de sperat, de asemenea, ca inamiciţiile provocate de reformele sale, violenţele comunitare şi importante mişcări în aparatul de securitate să nu-l prindă din urmă.
La jumătatea lui 2018, Abiy a fost vizat de un atac cu grenadă în timpul unei adunări la Addis Abeba. În interviul pe care l-a acordat postului de radio Sheger, el declara că ”au avut loc multe tentative până acum, dar moartea nu a vrut să vină la mine”.
Sursa : news.ro
Uimitor! Există CINCI locuri secrete, ascunse în monumentele din lumea întreagă... Alertă WhatsApp: acest mesaj îți poate virusa telofonul și oferă acces la toate fotografiile tale...
