Blocul ”pă rotund”, cu teren de fotbal în burtă. ”La 26 de intrări, câte are, când am fost beat m-am învârtit juma' de zi să găsesc ușa!”

În 1974, după ce Moscova a primit organizarea Jocurilor Olimpice, doi arhitecți ruși au propus construirea unui Sat ceva mai special, cu blocuri...rotunde. Proiectul cuprindea cinci astfel de edificii, a câte 1.000 de apartamente fiecare, cu stadioane în mijloc, grădinițe și spații comerciale la parter. După primele două, totul a fost abandonat. În 1991, locuitorii au început să se plângă de costurile de întreținere, precum și de faptul că în anumite seri este extrem de greu de găsit intrarea, existând...26 de scări

Pe 23 octombrie 1974, la cel de-al 75-lea congres al Comitetului Internațional Olimpic, Moscova primește organizarea Jocurilor din 1980. Este momentul în care se discută despre proiectul Satului Olimpic. Arhitecții Evgheni Stamo și Alexander Markelov vin cu o propunere interesantă: lansează proiectul a cinci blocuri rotunde, pentru cele cinci cercuri olimpice, ceva imens, cu 1.000 de apartamente, cu teren de fotbal în mijloc, spații comerciale, școli și grădinițe. Autoritățile își dau, de principiu, ok-ul, dar vor să facă o probă, două.

La începutul lui 1975, construcția primului edificiu ”pă rotund” pleacă la drum, pe strada Nejinskaya. 913 apartamente, stadion în centru. Se merge apoi pe Dovjenko, alte edificiu: nouă etaje, 936 de spații de cazare, 26 de intrări. Apoi, stop! Locatarii afirmă că sunt construcții greu de întreținut. Se renunță. Satul Olimpic Izmailovo e ridicat cu blocuri ”normale”, 18 la număr. Cele două rotunde devin locuințe. Până în 1991, deși Statul Sovietic veghează tot, edificiile se autogospodăresc. Apoi, după destrămarea URSS, e tot mai clar că mastodonții sunt greu de întreținut. Apar și nelipsitele miștoruri. ”Când mai veneam beat acasă, la 26 de intrări, căutam juma' de zi ușa!”

Actualmente, locurile-s vii. Terenurile de sport au dispărut, au apărut câteva locuri de joacă, parcări pentru sutele de mașini, dar imobilele rămân locuite.