Fiecare oră suplimentară în care stai jos ar putea crește riscul de a dezvolta și de a muri din cauza cancerului, susține un nou studiu.
În ziua de azi, sute de milioane de persoane petrec între 6 și 10 ore pe zi stând jos, cu activități sedentare, precum privitul la televizor sau munca la birou, scrie Daily Mail.
De ani de zile, cercetările au arătat că sedentarismul crește riscul de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și osteoporoză.
Acum, cercetători din Scoția au descoperit că statul prelungit pe scaun ar putea fi asociat și cu un risc mai mare de apariție și deces din cauza mai multor forme de cancer.
Boala la care te expui dacă stai jos chiar și 1 oră în plus
Echipa a analizat datele medicale a aproape 100.000 de adulți, care au purtat timp de o săptămână dispozitive de monitorizare a activității fizice și au fost urmăriți ulterior timp de peste 1 deceniu.
Rezultatele au arătat că sedentarismul prelungit, definit ca petrecerea a cel puțin 90% dintr-un interval de 30 de minute în poziție de șezut, a fost asociat cu un risc cu 3% mai mare de apariție a cancerului și cu un risc cu 9% mai mare de deces din cauza bolii.
În plus, riscul de cancere asociate obezității, precum cancerul pancreatic și cel colorectal, a crescut cu 5%.
Totuși, cercetătorii au constatat că înlocuirea a doar 30 de minute de stat jos pe zi cu activități fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos, a fost asociată cu un risc cu 18% mai mic de deces prin cancer.
„Rezultatele noastre sugerează că efectele sedentarismului asupra sănătății depind nu doar de timpul total petrecut stând jos, ci și de modul în care acest timp e acumulat. În perioade lungi și neîntrerupte sau întrerupte de mișcare,” au declarat autorii studiului de la Universitatea din Glasgow.
„Această explicație e plauzibilă din punct de vedere biologic. Studiile experimentale au arătat că întreruperea perioadelor lungi de stat jos cu scurte momente de activitate fizică îmbunătățește răspunsurile metabolice comparativ cu statul continuu pe scaun,” au continuat experții.
Studiul, publicat în revista PLOS Medicine, a analizat datele a 91.292 de adulți din baza de date UK Biobank.
Participanții aveau între 37 și 73 de ani și nu aveau antecedente de cancer. Ei au purtat un monitor de activitate la încheietura mâinii timp de 24 de ore pe zi, pe parcursul unei săptămâni.
Cercetătorii au folosit un program bazat pe inteligență artificială pentru a clasifica fiecare interval de 10 secunde într-una din 3 categorii. Acestea erau comportament sedentar, activitate fizică ușoară, activitate moderată sau activitate viguroasă.
Ulterior, comportamentul sedentar a fost împărțit în 2 categorii. Prima a fost sedentarismul prelungit, definit ca perioade de cel puțin 30 de minute în care persoana a stat jos în proporție de minimum 90% din timp, de exemplu privind la televizor sau lucrând la birou fără să se ridice.
A 2-a categorie a fost sedentarismul întrerupt, adică perioade mai scurte de 30 de minute sau momente în care statul jos era întrerupt prin mișcare, precum ridicarea de pe scaun și o scurtă plimbare.
Sedentarismul crește riscul de cancer
Pe parcursul celor 12 ani de monitorizare, cercetătorii au urmărit apariția mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal, pancreatic, renal, hepatic, tiroidian, ovarian, al vezicii biliare, esofagian, vezical, leucemie și limfom non-Hodgkin.
Rezultatele au arătat că fiecare oră suplimentară de sedentarism prelungit era asociată cu un risc cu 3% mai mare pentru orice tip de cancer, un risc cu 5% mai mare pentru cancere asociate obezității (precum cele de colon, rinichi și pancreas) și un risc cu 5% mai mare pentru cancere asociate diabetului (care includ, printre altele, cancerul de sân, ficat și tiroidă).
De asemenea, fiecare oră suplimentară petrecută stând jos fără întrerupere a fost asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces din cauza oricărui tip de cancer.
Statul prelungit pe scaun favorizează inflamația în întregul organism. Ceea ce creează un mediu propice deteriorării ADN-ului celular și apariției mutațiilor care pot duce la formarea tumorilor canceroase.
Lipsa activității fizice favorizează și rezistența la insulină. Acesta e principalul factor care stă la baza diabetului de tip 2. Rezistența la insulină e cunoscută pentru faptul că stimulează dezvoltarea tumorilor și împiedică moartea naturală a celulelor canceroase.
Pe de altă parte, cercetătorii au vrut să afle în ce măsură activitatea fizică poate reduce acest risc.
Ei au descoperit că fiecare oră suplimentară de sedentarism întrerupt era asociată cu un risc cu 6% mai mic de apariție a oricărui tip de cancer. În plus, riscul de cancere asociate obezității și diabetului a scăzut cu 9%, respectiv 10%.
Totodată, fiecare oră suplimentară în care perioadele de stat jos erau întrerupte prin mișcare a fost asociată cu un risc cu 18% mai mic de deces din cauza cancerului.
Cercetătorii au observat și că înlocuirea a 30 de minute pe zi de sedentarism cu activitate fizică moderată, precum mersul alert sau ciclismul, era asociată cu un risc cu 8% mai mic de deces prin cancer.