Adaugă-ne ca sursă preferată în GooglePotrivit mai multor echipe de experți, tehnologia modernă ne-a adus la un punct de cotitură în evoluție.
Tehnologia, medicina și abilitatea de a rezolva probleme în grup ar afecta acum evoluția umană mai mult decât presiunea mediului și limitele corpurilor noastre, scrie Science Alert.
Potrivit experților, soluțiile pe care le-am inventat pentru a ne face viața mai ușoară și comodă au un impact semnificativ asupra noastră.
Acest progres duce la schimbări mult mai rapide decât s-a întâmplat în orice alt moment dn istoria umană.
Cum schimbă tehnologia evoluția umană
Tehnologia schimbă oamenii deoarece soluțiile pe care le inventăm pot rezolva probleme biologice mult mai rapid decât o poate face evoluția. Ceea ce reduce presiunea pentru adaptare genetică.
„Evoluția umană pare să-și schimbe ritmul,” susține Tim Waring, cercetător de la University of Maine. „Când învățăm unii de la alții abilități, instituții sau tehnologii utile, moștenim practici culturale adaptative. Prin analizarea dovezilor, observăm cum cultura rezolvă problemele mult mai rapid decât evoluția genetică. Acest lucru sugerează că specia noastră se află în mijlocul unei tranziții evolutive majore.”
Evoluția e procesul prin care organismele vii se schimbă treptat prin variații genetice moștenite. E, de obicei, lentă și se desfășoară pe parcursul multor generații. Ea e modelată, în mod obișnuit, de presiuni de mediu care determină ce gene sunt mai probabil să fie transmise mai departe.
Un exemplu cunoscut la oameni e malaria. În regiunile tropicale unde malaria e frecventă, genele pentru anemia falciformă sunt, de asemenea, mai răspândite. Asta deoarece persoanele care au o singură copie a genei beneficiază de protecție împotriva malariei și au astfel șanse mai mari să supraviețuiască și să transmită gena copiilor lor.
Citește și: Cum s-ar fi auzit vocea omului de Neanderthal. Experții au recreat vorbirea pierdută
De-a lungul istoriei umane, cultura a exercitat și ea presiuni de selecție. Capacitatea de a digera lactoza la vârsta adultă a apărut probabil în comunitățile pastorale timpurii. În populația izolată franco-canadiană din Ile aux Coudres, vârsta la care femeile au primul copil a scăzut în decurs de 140 de ani, ceea ce e o schimbare evolutivă reflectată la nivel genetic.
Oamenii încă evoluează, iar presiunile de mediu continuă să joace un rol important. Însă Waring și coautorul său, Zachary Wood, susțin că, în prezent, cultura a devenit influența dominantă asupra acestor presiuni.
„Evoluția culturală devorează evoluția genetică” a declarat Wood. „Nici măcar nu se compară.”
Asta nu înseamnă neapărat că această cultură produce noi adaptări genetice. În multe cazuri, ea elimină pur și simplu presiunile care, altădată, ar fi redus durata de viață a indivizilor.
În trecut, unele mame mureau la naștere dacă bebelușul era prea mare pentru canalul de naștere. Astăzi, operațiile de cezariană le permit să supraviețuiască și chiar să aibă ulterior alți copii mari. Chiar și în acest context, nașterea continuă să fie periculoasă.
Astăzi există tratamente pentru boli precum ciuma, însă pandemia care a devastat Europa în secolul al XIV-lea a lăsat urme încă vizibile în genomul descendenților supraviețuitorilor.
Ce consecințe ar avea această evoluție
Potrivit teoriei lui Waring și Wood, cultura evoluează mult mai rapid decât genele, ceea ce ar putea determina o schimbare treptată în modul în care se formează trăsăturile umane. Ei au creat și metode cantitative pentru a măsura viteza acestei schimbări.
Rezultatele sugerează că această tranziție ar putea fi deja în desfășurare și chiar s-ar putea accelera.
„Întreabă-te, ce contează mai mult pentru rezultatele vieții tale: genele cu care te naști sau țara în care trăiești?” a spus Waring. „Astăzi, bunăstarea ta e determinată din ce în ce mai puțin de biologia personală și din ce în ce mai mult de sistemele culturale din jurul tău, comunitatea, națiunea, tehnologiile. Iar importanța culturii tinde să crească în timp, deoarece ea acumulează soluții adaptative mai rapid.”
Unii cercetători susțin că această schimbare ar putea avea consecințe mai profunde. Dacă tehnologia continuă să protejeze oamenii de selecția naturală, ar putea modifica și modul în care funcționează evoluția pe termen lung.
Citește și: Strămoșul subacvatic al oamenilor cu 4 ochi. Unde a fost descoperit și ce vârstă fantastică are
Potrivit unui studiu publicat în iunie 2025, condus de Arthur Saniotis, oamenii au reușit atât de bine să reducă presiunile externe încât ar fi putut slăbi propria lor traiectorie evolutivă.
El și colegii săi sugerează că omenirea ar putea avea nevoie de diverse îmbunătățiri medicale și tehnologice pentru a compensa ceea ce ei numesc „efectele dăunătoare asupra fenotipurilor umane cauzate de relaxarea selecției naturale”.
Cum cultura și tehnologia ne îmbunătățesc viața, am putea crea un cerc vicios în care trebuie să continuăm să le folosim pentru a supraviețui.
De ce încă cred unele persoane că extratereștrii au construit piramidele. Experții au dezvăluit ce se află la baza mitul... Obiectele de lux pe care milionarii le cer în avioanele private. Cât costă detaliile care nu se găsesc pe piața obișnuit...
