Pe 6 august 1945, "Enola Gay", o "super-fortareata zburatoare" Boeing B-29, a lansat prima bomba atomica din istoria omenirii (botezata "Little Boy"), asupra orasului Hiroshima, iar trei zile mai tarziu, pe 9 august 1945, pe cea de la Nagasaki (botezata "Fat Man"), ceea ce a dus, pe 15 august, la capitularea Japoniei, in cel de-al doilea razboi mondial. Facand o paralela plina de umor intre dezastrul atomic, pericolul de explozie al autobuzelor cu gaz metan, introduse in 1983-1984, pentru a se demonstra "tovarasului" si "tovarasei" avansul tehnologic romanesc, si starea transportului public din Bucuresti si alte orase, unde deseori oamenii erau nevoiti sa calatoreasca agatati intr-o mana, pe scara, romanii au botezat aceste vehicule "Elena Gay".
Ideea folosirii autobuzelor cu gaz in Romania s-a nascut la Targu Mures, in 1982, primele prototipuri fiind prezentate la Targul International Bucuresti, un an mai tarziu. Cum cuplului prezidential i-a placut ideea, ITB-ul (Intreprinderea de Transport Bucuresti, actual RATB) si operatori din alte orase au pus in circulatie autobuze TV 20 si Roman 112 pe gaz. Apoi, au fost modificate sa functioneze pe aceeasi reteta mai multe tipuri de vehicule de transport, precum IK 4 (2 butelii), RD 112 (2 butelii), Ikarus 280 (3 butelii), sau DAC 117 UD (3 si 4 butelii).
Ideea nu era aberanta, teoretic autobuzul pe gaz fiind mult mai economic si nepoluant decat cel pe motorina sau benzina. Dar, cum "practica ne omoara", "Elenele Gay" nu si-au dovedit avantajele, pentru ca au fost construite destul de rudimentar, defectandu-se des si ramanand de multe ori pe traseu, fara combustibil. Au existat doua tipuri: cu motor dual, ce functiona pe baza unui amestec de circa 40% motorina / 60% CNG - Gaz Natural Comprimat, si cu propulsoare special dezvoltate pentru a merge doar cu gaz metan. Atentie, nu e vorba de GPL-ul de astazi! Rezervoarele de CNG suporta o presiune de doar 6-7 atmosfere si au dimensiuni mult mai mari decat "buteliile" de GPL, de unde si "rachetele" imense de pe autobuzele de la acea vreme. Dar nu aceasta a fost principala problema. Amplasarea rezervoarelor pe acoperis schimba centrul de greutate al masinilor, soferilor fiindu-le frica sa nu se rastoarne la curbe. De asemenea, fiind expuse la soare acestea se incingeau, iar specialistii si pasagerii se temeau de explozie. Din fericire nu a fost cazul, iar dupa Revolutie "Elenele Gay" si-au gasit sfarsitul ruginit prin depouri.
