Analiza informației ADN extrasă din placa dentară (tartru) a unor exemplare de oameni de Neanderthal ne oferă o colecție inedită și extrem de importantă de date cu privire la viața acestor hominizi, cuprinzând detalii cu privire la alimentația lor, dar și cu privire la plantele medicinale pe care le ingerau atunci când erau bolnavi, dar și ce tipuri de bacterii aveau în gură
Studiul publicat în revista Nature indică cu exactitate hrana pe care o consumau relativ regulat cinci exemplare de oameni de Neanderthal care au trăit în Europa: rinoceri lânoși, mușchi și licheni, muguri de pin și oi sălbatice.
Unul dintre acești indivizi a suferit din cauza unui abces dentar și a avut și o infecție stomacală. Interesant este faptul că a încercat să se trateze singur, folosind plante în care este sintetizată aceeași substanță activă antiinflamatoare din aspirină, precum și plante cu proprietăți antibiotice. Cercetătorii au analizat și bacteriile din gurile acestor exemplare de hominizi și au ajuns la concluzia că în prezent, la mai bine de 48.000 de ani distanță, în gura noastră trăiește o bacterie care trăia și în gura oamenilor de Neanderthal.
"Practic ni s-a deschis o nouă fereastră spre propriul nostru trecut. Acum putem urmări (evoluția) microbiomului uman în timp și spațiu și putem înțelege mai bine procesul evolutiv", a susținut Keith Dobney, șeful Departamentului de Paleoecologie umană de la Universitatea din Liverpool și coautor al studiului.
Oamenii de Neanderthal au apărut în urmă cu aproximativ 400.000 de ani și au dispărut în urmă cu 40.000 de ani, după ce această specie de hominizi a ocupat un areal foarte vast — întreaga Europă și importante părți din Asia — areal ce a fost treptat ocupat de oamenii moderni.
De la descoperirea primelor exemplare fosile de oameni de Neanderthal în secolul XIX, cercetătorii au realizat sute de studii privind modul de viață al acestor hominizi. Un astfel de studiu ajungea la concluzia că oamenii de Neanderthal mâncau foarte multă carne, în special de căprioare, mamut și rinocer lânos. Alte studii au demonstrat că erau foarte inteligenți. Oamenii de Neanderthal au inventat pasta de lipit încă de acum 200.000 de ani, pe când primii Homo sapiens abia se nășteau, și au construit structuri complexe încă de acum 176.000 de ani.
Acest ultim studiu despre neanderthalieni publicat de revista Nature oferă noi informații directe despre ce mâncau și cum trăiau acești hominizi. Cercetătorii au extras informații ADN din placa dentară calcificată provenind de la cinci exemplare care au trăit în Europa în urmă cu 50.000 până la 42.000 de ani: două exemplare au fost găsite în Spania, două în Belgia și unul în Italia. Placa dentară este compusă din bacterii și resturi alimentare. Analiza ei indică ce obiceiuri alimentare avem și de ce boli suferim.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii din Belgia se hrăneau aproape exclusiv cu carne — în special cu carne de rinoceri lânoși și de căprioară. Cei doi indivizi descoperiți pe teritoriul Spaniei se hrăneau preponderent cu vegetale: mușchi, licheni, ciuperci și muguri de pin. Analiza exemplarului descoperit în Italia nu a dat rezultate.
Unul dintre exemplarele ce provin din Spania a suferit de un abces dentar, o dureroasă infecție bacteriană, precum și de o infecție stomacală cronică, infecție care în prezent provoacă diaree severă, conform lui Dobney. Placa sa dentară conține și ADN-ul unei ciuperci de mucegai de tipul celei din care se obține penicilina (un antibiotic natural) și ADN de plop, plantă care conține același compus analgezic din aspirină. Acest lucru sugerează că neanderthalienii care au trăit pe teritoriul actual al Spaniei știau să ia medicamente atunci când erau bolnavi — un comportament extrem de modern pe scara evolutivă.
La același exemplar a fost descoperit și ADN-ul conservat al unor bacterii din specia Methanobrevibacter oralis ce au trăit în urmă cu 48.000 de ani și care încă mai trăiesc și în prezent în gurile noastre, într-o formă ușor diferită. Neanderthalienii au transmis probabil această bacterie oamenilor moderni atunci când s-au încrucișat sexual. "Este evident că între cele două specii (care s-au încrucișat) a existat un schimb de agenți patogeni și de microbiom", a subliniat omul de știință.
Studiul publicat de Nature are însă și niște limite. ADN-ul analizat de cercetători este extrem de vechi și ar fi putut fi contaminat de solul din peșterile în care au fost găsite aceste specimene. Este posibil, spre exemplu, ca cei doi indivizi descoperiți în Spania să nu se fi hrănit cu mușchi și licheni, fosilele lor putând să se contamineze cu astfel de ADN din mediul înconjurător.
Dobney asigură însă că riscurile de contaminare ale ADN-ului analizat sunt foarte mici pentru că informația genetică provenind de la animale, plante sau ciuperci se degradează rapid dacă nu se află într-un mediu protejat, așa cum este mediul oferit de placa dentară calcificată.
Cea mai interesantă parte a studiului este analiza microbiomului din gura oamenilor de Neanderthal, susține Christina Warinner, de la Laboratorul de Antropologie Moleculară și Studii ale Microbiomului din cadrul Universității din Oklahoma. În ultimii ani oamenii de știință au început să studieze cu atenție "grădina zoologică" de bacterii și virusuri care trăiesc în organismul nostru și abia începem să înțelegem rolul jucat de aceste organisme microscopice în menținerea stării noastre generale de sănătate.
Dacă aflăm ce bacterii conținea microbiomul strămoșilor noștri hominizi și dacă descoperim cum au evoluat aceste bacterii, vom înțelege mai bine cum funcționează organismul nostru în prezent. Acest studiu "este un important memento despre cât de multe avem de făcut pentru a înțelege evoluția și ecologia microbiomului uman, parte fundamentală a biologiei umane", a subliniat Christina Warinner.
Profeția neștiută a Babei Vanga despre România: „Dacă nu vor asculta, va fi vai și amar. Pot deveni un popor ales!”... Video! A pus o rolă de hârtie igienică la fiert iar rezultatul i-a schimbat viaţa. Cum să faci cea mai fină dantelă din ...
