Dieta care poate încetini îmbătrânirea creierului. Ce alimente recomandă experții

Urmărește A1 pe Discover

Experții au propus o versiune noua a dietei mediteraneene, numită dieta MIND. Aceasta e asociată cu o încetinire a îmbătrânirii creierului cu până la 2 ani, potrivit datelor.

Noul studiu a analizat 1.647 de adulți, de vârstă mijlocie și mai în vârstă, care au urmat dieta MIND, scrie Science Alert.

Datele au arătat o corelație între alimentele consumate și o pierdere mai lentă a țesutului cerebral.

Efectul a fost observat mai ales la nivelul materiei cenușii, tipul de țesut care e implicat în procese precum gândirea, luarea deciziilor și memoriile.

Dieta care poate încetini îmbătrânirea creierului

Participanții cu diete care au fost mai apropiate de stilul MIND au prezentat, de asemenea, o dilatare mai redusă a ventriculilor, un alt semn al pierderii de țesut cerebral.

Cei care au respectat cel mai fidel dieta MIND au avut modificări ale creierului echivalente cu o încetinire a îmbătrânirii cu aproximativ 2.5 ani pe durata studiului. Participanții au fost urmăriți, în medie, timp de aproximativ 12 ani, pe baza obiceiurilor alimentare auto-raportate și a scanărilor cerebrale prin RMN.

Citește și: Ingredientul ascuns din sarea de masă. Ce secret nu e trecut pe etichetă

„Alimentele recomandate de dieta MIND, bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, și sursele de proteine de înaltă calitate, precum carnea de pasăre, pot reduce stresul oxidativ și pot diminua deteriorarea neuronilor,” au scris cercetătorii în studiu. „În schimb, alimentele prăjite de tip fast-food, adesea bogate în grăsimi nesănătoase, pot contribui la inflamație și la afectarea sistemului vascular.”

Dieta MIND e cunoscută pentru multiplele sale beneficii. Presupune o combinație între alte 2 planuri alimentare sănătoase. Baza e dieta mediteraneană, care presupune un consum ridicat de plante și nuci, un aport moderat de pește și lactate și un consum redus de carne roșie. Numeroase studii au asociat-o cu beneficii pentru sănătate, inclusiv o durată de viață mai lungă și o încetinire a declinului cognitiv.

A 2-a componentă e dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care duce la scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea sănătății generale cu un consum de fructe, legume, cereale integrale și produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi.

Dieta MIND combină principiile dietelor, dar adaugă câteva ajustări suplimentare menite să prevină declinul cognitiv. Studiile anterioare au arătat că poate reduce riscul de demență și poate menține claritatea mentală.

Cum ajută alimentația la reducerea riscului de demență

În noul studiu, o echipă internațională de cercetători, coordonată de oameni de știință de la Facultatea de Medicină a Universității Zhejiang din China, a analizat efectele dietei MIND asupra îmbătrânirii creierului.

Participanților nu li s-a cerut să urmeze o dietă specifică, ci au fost evaluați în funcție de cât de mult se apropiau obiceiurile lor alimentare de dieta MIND. Cei cu scoruri mai mari au prezentat beneficii mai mari în ceea ce privește îmbătrânirea creierului.

Citește și: Funcționează sau nu dieta pe bază de carne la grătar și legume? Ce explicații dă un nutriționist și ce trebuie să faci să slăbești

„Atrofierea materiei cenușii și mărirea volumului ventriculilor sunt markeri bine stabiliți ai îmbătrânirii creierului,” susțin cercetătorii. „Materia cenușie, bogată în corpi neuronali, dendrite și sinapse, joacă un rol esențial în memorie, învățare și luarea deciziilor. În schimb, creșterea volumului ventriculilor reflectă atrofia cerebrală, unde pierderea de țesut e însoțită de mărirea spațiilor umplute cu lichid cefalorahidian.”

Au existat și unele rezultate neașteptate. Consumul de cereale integrale a fost asociat cu un declin mai rapid al materiei cenușii, în timp ce un aport mai mare de brânză părea să încetinească degradarea sănătății creierului. Interesant e că brânza e unul dintre alimentele pe care dieta MIND recomandă să fie limitate.

Numeroase studii au arătat că alegerile alimentare pot influența riscul de apariție a bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer, iar cercetătorii sugerează că studiile viitoare ar putea extinde aceste descoperiri folosind grupuri mai mari și mai diverse de participanți.