Urmărește A1 pe Discover"Filarmonica din Berlin" - , sub bagheta dirijorului Sir Simon Rattle, a susţinut pe 3 septembrie, pentru prima dată în România, un concert la Festivalul Internaţional "George Enescu". Pentru ca acest lucru să fie posibil, negocierile au durat 18 ani, iar prezenţa lui Laurenţiu Dincă, singurul muzician de origine română din Orchestră, a contat foarte mult.
Potrivit organizatorilor ”Festivalului Enescu”, 11 tone de echipament au fost transportate la Bucureşti pentru concertul de joi seara, fiind considerat cel mai greu echipament din istoria evenimentului.
În 2019, publicul român se va reîntâlni cu cea mai mare orchestră filarmonică din lume, la o nouă ediţie a evenimentului dedicat marelui compozitor român. a1.ro prezintă povestea "Filarmonicii din Berlin", considerată în primele trei cele mai bune orchestre ale momentului la nivel mondial.
Benjamin Bilse şi visul său de a fonda o orchestră
"Filarmonica din Berlin" a fost fondată în 1882 de către Benjamin Bilse, un dirijor neamţ, şcolit la Conservatorul din Viena, sub mentoratul lui marelui violinist violonist Joseph Böhm. După ce ani de zile a activat în orchestra lui Johann Strauss I, Bilse a adunat 54 de muzicieni sub numele de "Frühere Bilsesche Kapelle". Repetiţiile aveau loc într-o biserică, iar primele reprezentaţii erau gratuite. În cele din urmă, grupul s-a despărţit de dirijorul lor, după ce muzicianul anunţase un concert la Varşovia, fără a avea consimţământul membrilor ei.
Începând cu 1887, dirijorul Hans von Bülow, unul dintre cei mai buni şi mai apreciaţi din lume la cea vreme, a preluat conducerea orchestrei. Tot atunci, grupul şi-a schimbat numele în "Former Bilse's Band", fiind la scurt timp redenumit "Berliner Philharmoniker"/ "Filarmonica din Berlin". Sub bagheta lui Von Bülow, grupul orchestral a concertat pe marile scene ale lumii, câştigând o reputaţie greu de egalat.
Hans Richter, Felix von Weingartner, Richard Strauss, Gustav Mahler, Johannes Brahms şi Edvard Grieg au dirijat de-a lungul timpului orchestra. De asemenea, românul SERGIU CELEBIDACHE s-a aflat la pupitru, vreme de șapte ani și jumătate (1945 - 1952), cu peste 400 de concerte.
Blestemul construcţiei care găzduia "Filarmonica din Berlin"
Documentele oficiale din secolul trecut atestă faptul că orchestra avea în posesie doar 46 de instrumente, mult mai puţin decât standardul minim acceptat, de 64. În ciuda acestui impediment, pentru orice tânăr muzician, fie şi un singur spectacol împreună cu celebra filarmonică i-ar fi asigurat consacrarea. În ciuda lipsurilor materiale, pasiunea pentru muzică a ţinut acest grup reunite pe parcursul anilor.
Aproape de sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial, prima sală a orchestrei a fost distrusă, iar reparaţiile, începute în 1944, nu au reuşit să reconstruiască fidel construcţia. În 1963, filarmonica fost mutată permanent într-o nouă clădire, ridicată numai în trei ani şi păstrată până astăzi. Cel care a proiectat edificiul a fost Hans Scharoun, unul dintre cei mai apreciaţi arhitecţi nemţi. În urmă cu şapte ani, îm 2008, un incendiu a izbucnit la Filarmonică, iar un sfert din acoperiş a suferit daune considerabile.
Lucrările de reabilitare au durat mai bine de un an, tot atunci, clădirea fiind deschisă publicului larg. Astăzi, a devenit unul dintre cele mai importante obiective turistice din capitala germană. Tot atunci, orchestra a început să dea reprezentaţii în foaierul principal şi să invite şi alte grupuri simfonice pentru a concerta.
În ultimii ani, "Filarmonica din Berlin" concertează doar în cadrul marilor spectacole muzicale ale lumii. De exemplu, în primăvara anului 2012, a apărut pentru ultima oară la Festivalul de Paști din Salzburg, informează deutschegrammophon.com.
Cum au reuşit 50 de tineri români să vadă gratuit "Filarmonica din Berlin"
50 de tineri români au avut ocazia să participe la repetiţia general din programul concertului de seară, susţinut de celebra filarmonică. Ei s-au înscris, pe baza unui formular, într-un program-pilot, "Tineri la repetiţii", iniţiat de un site cultural. "Rugămintea este să nu fotografiaţi sau înregistraţi în timpul repetiţiei şi ar fi de dorit ca dacă veniţi, să nu ieşiţi înainte de final", au subliniat iniţiatorii. Singura condiţie a fost ca participanţii să aibă sub 30 de ani.
