Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleIdeea conform careia la un moment dat, oricine va muri este acceptata de toata lumea ca un adevar stiintific. Totusi, adevarul acestei afirmatii este pus la indoiala de cercetatori.
Este si cazul profesorului Daniel David, de la Universitatea Babes-Bolyai care, bazandu-se pe un rationament de logica, afirma ca nu e sigur ca murim, ci doar este foarte probabil ca acest lucru sa se intample: „Stiintific (logic) vorbind, concluzia ca „toti oamenii mor" (care sustine si viitorul particularizat „voi muri") este adesea rezultatul unui rationament inductiv. Prin urmare, aceasta concluzie este probabila, poate chiar foarte probabila, dar nicidecum certa!
Ca exemplu, ca o concluzie de tipul „toti corbii sunt negri" este o concluzie probabila. Vazand un corb, un al doilea corb si un al X-lea corb si vazand ca sunt negri, concluzionam „toti corbii sunt negri". Dar daca X+1, pe care inca nu l-am vazut, este galben? Dar daca se "naste" maine unul galben? Asadar, concluzia corecta este „foarte probabil ca toti corbii sunt negri".
In cazul rationamentului inductiv concluzia poate deveni certa doar daca clasa de obiecte (ex. corbii) este limitata si am analizat fiecare membru al clasei. Revenind de la corbi la oameni, oameni noi (asemenea corbilor) se nasc mereu, deci clasa nu este limitata; in plus, nu am vazut pe fiecare membru al speciei murind."
Mai mult, psihologul clujean afirma ca nu este normal sa gandim ca „toti oamenii mor", pentru ca, astfel, refuzam stiintei posibilitatea unor descoperiri ce pot prelungi viata la infinit. Desi aceste revolutii biologice nu exista astazi, nimic nu exclude ca pe viitor acestea sa apara.
Si din punct de vedere religios afirmatia „toti oamenii mor" ar fi falsa, pentru ca, printr-o astfel de atitudine, „i-am lua lui Dumnezeu posibilitatea de a ne lasa sa traim vesnic", Divinitatea aratand ca poate face acest lucru in cazul Proorocului Ilie.
Foto: wikimedia.org
