Antena Căutare

Geții și dacii consumau droguri la petreceri și ritualuri. Substanțele halucinogene, obicei vechi de mii de ani

Drogurile și starea de euforie și exaltare sunt obiceiuri străvechi, nicidecum unele moderne, așa cum s-a crezut. Consumul de substanțe interzise, despre care se vorbește tot mai des în zilele noastre, pare că-și trage istoricul tocmai de pe vremea geților și a dacilor. Aceștia consumau droguri precum canabis fie în diverrse ritualuri, fie la petreceri pentru a obține "starea de bine".

Drogurile și starea de euforie și exaltare sunt obiceiuri străvechi, nicidecum unele moderne, așa cum s-a crezut. Consumul de substanțe interzise, despre care se vorbește tot mai des în zilele noastre, pare că-și trage istoricul tocmai de pe vremea geților și a dacilor. Aceștia consumau droguri precum cannabis fie în diverrse ritualuri, fie la petreceri pentru a obține "starea de bine".

Tracii foloseau pe scară largă substanţele halucinogene, conform mărturiilor antice, la diferite ritualuri sau libaţii. Studiile realizate pe scrierilor unor autorii greci şi latini arată că tracii şi sciţii foloseau cannabis-ul şi, afirmă un cercetător român, i-ar fi învăţat şi pe geţii nord-dunăreni acest obicei, notează Adevărul.

Există dovezi încă din antichitate că astfel de substanţe halucinogene erau folosite în cadrul ritualurilor sau pur şi simplu ca substanţe recreative la diferite petreceri.

Cannabis, ciuperci haluginogene și vin amestecat cu diverse plante

Erau două direcții de utlizare a drogurilor, fie în practici religioase și funerare, fie pentru practici medicale. Însă, o a treia ar arăta că substanțele erau folosite adesea și pentru buna dispoziție.

Potrivit adevarul.ro, cercetători precum Mircea Eliade, Ion Horaţiu Crişan sau Andrei Oişteanu cred că există posibilitatea ca geţii să fi folosit diferite susbtanţe psihoactive la diferite ritualuri, inclusiv cannabis, ciuperci halucinogene sau vin amestecat cu diferite plante.

”Sciţii iau, aşadar, sămânţă de cânepă, se strecoară sub un cort făcut din pături şi aruncă sămânţa peste nişte pietre încinse. Sâmânţa de cânepă scoate un miros parfumat şi se face atâta abur că nicio baie grecească cu aburi n-ar putea să o întreacă. Ameţiţi de dogoarea aburului, sciţii încep să urle”, scria Herodot în ”Istorii”.

Vasile Pârvan, de exemplu, studiind opera lui Herodot, ajunge la concluzia că, de fapt, cei care practicau aceste obiceiuri erau comunităţi amestecate de sciţi cu geţi. Mai precis, argumenta Pârvan, era vorba despre comunităţile de geţi care trăiau între Nistru, Nipru şi Dunăre. Pentru Pârvan aceste fumigaţii aveau scop medical. Alţi specialişti cred că era un ritual funerar asociat şi efectiv cu igienizarea corpului prin băile de aburi.

Droguri pentru a deveni euforici la petreceri, cu mii de ani în urmă

La rândul lor, triburile tracice erau cunoscute de autorii antici ca utilizatori ai cannabisului cu diverse ocazii. Fie că au preluat obiceiul de la sciţi, fie a fost pur şi simplu o inveţie locală, dar cannabisul juca un rol foarte important în ritualurile tracilor sud-dunăreni, aşa cum arată şi o serie de autori greci şi latini. Conform autorilor latini, tracii foloseau cannabisul ca plantă recreativă. Pe scurt, pentru a deveni euforici la petreceri. ”Tracii aruncă în focurile din faţa lor seminţe al căror miros le provoacă o veselie asemănătoare beţiei”, scria Pomponius Mela în secolul I d Hr., în lucrarea ”De Chorographia”.

În secolul al III-lea, un alt autor latin fie preia ce a scris Pomponiu Mela, fie a găsit în altă sursă, dar descrie aproape întocmai acest obicei tracic. ”La sfârşitul secolului al XIX lea, Erwin Rohde era de părere că planta al cărei fum stupefiant îl inhalau tracii, sciţii şi massageţii era Cannabis indica, din care se extrage haşişul”, preciza Andrei Oişteanu în lucrarea sa ”Narcotice în cultura română”, mai scrie sursa citată.

Bănuiala că drogurile și consumul lor sub diverse forme exista încă din vremuri străvechi nu este susținută și de dovezi clare, rămânând la stadiul de presupunere. Cei care au studiat fenomenul afirmă răspicat că aceste practici nu sunt atestate.

Sursa: Adevărul

O pânză de Claude Monet, vândută cu 110,7 milioane de dolari la New York... Uitați des unde v-ați pus cheile sau de ce ați intrat într-o cameră? Vești bune! Oamenii uituci sunt mai inteligenți dec...

Puteți urmări știrile Antena 1 și pe Google News. 📰

Video recomandate
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 4: Mousse de ciocolată cu fructe de pădure
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 4: Mousse de ciocolată cu fructe de pădure Marti, 23.04.2024, 10:00
Ai filme bune în AntenaPLAY Vezi acum
Citește și
Ultimele știri
x