Nu o dată măiestria bucătriei tradiționale românești a fost ridicată la rang de artă! Fiecare sărbătoare e celebrată cu sufletul, dar și prin bucate care s-au regăsit de secole pe masa a generații întregi. Chiar și Familia Regală a României nu făcea rabat de la această regulă! De Sfintele Sărbători de Paște, printre delicatse și aperitive fine, capetele încoronate degustau din pasca, drobul și ouălele roșii tradiționale. Totul după un protocol bine pus la punct, căci regulile casei erau respectate în fiecare zi.
Și regii sunt supuși regulilor
in orice manual de istorie aflăm că România modernă a avut patru regi: pe Carol I, pe Ferdinand, pe Carol al II-lea şi pe Mihai I. Deși erau crescuți după un cod tradițional, fiecare avea tabieturile lui. De exemplu, Carol Ise trezea la ora 5:00 dimineaţa şi la ora 6:00 i se servea micul dejun. Era singur la masă sau însoţit de regina Elisabeta. Prânzul, la Sinaia, era fixat la ora 12:00. La Bucureşti, dejunul era fixat cu o oră mai târziu. Două zile pe săptămână, duminică şi miercuri, Carol și Elisabeta îi aveau ca oaspeţi pe principii moştenitori. Deși nu ne-am aștepta, prânzurile regale nu erau nici abundente, nici prelungite. Însă, de sărbători, dineurile regale erau fastuoase! Fie că se sărbătoreau la Sinaia sau la Balcic, Crăciunul și Paștele regale erau adevărate spectacole culinare!
Regele Carol I cu Regina Elisabeta și familia moștenitoare
Paștele la Balcic, unul de neuitat
În cartea Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României, Ștefania Ciubotaru a detaliat cum arăta un meniu regal de Paște. Meniul era compus atât din bucate tradiționale, cât și preparate de inspirație franțuzească. Ouăle de Paşte, aperitivele, mielul fript, salata de legume de sezon, pasca şi fructele nu lipseau din dejunul regal de sărbătoare. Ca desert se mâncau alivenci moldoveneşti,sufleu cu lămâie şi cafea și pască. Nu știm dacă actuala familie regală a României a păstrat meniul de atunci.
Carol al II-lea, cel mai gurmand rege al României
În anul 1939, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paştele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele care au fost aduse de la Bucureşti, special pentru masa pascală. Au fost, din belşug, mere, pere, banane, portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost stropite cu băuturi aduse special tot de la Bucureşti: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă rom de casă de 0,5 litri, scrie voceastrăzii.com.
Sufrageria de la Peleș
Vin din belșug
Din pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle “Riesling de Româneşti” (producţia anului 1937), 20 din “Muscat de Dobrovăţ” (din 1936), 20 din “Grasa de Cotnari” (1936), 20 din “Profiriu de Dobrovăţ” (1937), 20 din “Pelin de Segarcea” (1937), 15 din “Burgogne Românesc” (1937), 15 din “Cabernet de Ruşeţu” (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de “ţuică de Glâmbocelu” (din 1931) şi trei de ţuică “Domeniul Coroanei” dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola.
