In septembrie 1993 se luasera. Se cunoscuseara intr-un magazin de articole sportive. El, Kim, antrenor de baseball, dorea sa comande tricouri. Ea, Krickitt, era reprezentanta unei companii care se ocupa cu asa ceva. Povestea clasica, o sa spuneti! "Vorbeam chiar si cate cinci ore pe saptamana la telefon"! Dupa un an si jumatate a intrebat-o, scurt: "Vrei sa...?"
Era noiembrie. Cerneala nici nu se uscase bine pe certificatul de casatorie cand...Mergeau in Phoenix, sa-si viziteze parintii. Un camion i-a lovit, tare, din spate. Fulguia, se aluneca. Nu-si mai aduc aminte mare lucru. Bubuitura si...patul de spital. Kim a scapat mai repede. Daca "scapat" e un termen pentru a descrie un plaman perforat, o contuzie a inimii, o mana rupta. Tavanul masinii aproape ca a strivit-o pe Krickitt. O saptamana coma indusa, Barrow Neurological Institute Phoenix...
I-au spus ca se va recupera, ca organismul e tanar, ca...Cand au intrebat-o unde e sotul, le-a raspuns. "Care sot, ce, sunt casatorita?". El a suris, a luat-o ca pe o glumita a unui om care statuse in viata, sapte zile, cu ajutorul uneor aparate si acum revenea pe pamant. S-a uitat la ea. N-a reactionat. Atunci si-a dat seama ca ceva e in neregula. "A pierdut o parte din memorie, in urma accidentului. Cam ultimele 18 luni!", au sunat vorbele medicului specialist. Kim n-a zis nimic. Asa, in liniste, s-a lasat pe vine, langa tonomatul de cafea. Si-a dus mainile la fata si a inceput sa planga. Cum adica ultimele 18 luni? Exact perioada de cand se cunosteau?
Aici incepe povestea! Pai, stati putin, ea nu mai pornise la drum cu un an si jumatate in urma? Ce se petrecuse cu amintirile lor? Cu clipele de iubire? Cu fotografiile, cu prietenii, cu toate? Unde disparusera?
Afacere infloritoare in Pitesti: Inmormantare cu plata in avans...
Un australian de 80 de ani a condus 10 kilometri pe contrasens...
