Jurnalul unei adolescente poloneze ucise de nazişti va fi publicat după 70 de ani

 

Jurnalul secret al unei adolescente poloneze, ucise de nazişti în 1942, va fi publicat după 70 de ani, timp în care a fost păstrat într-un seif, scrie BBC.

"Renia's Diary: A Young Girl's Life in the Shadow of the Holocaust" a fost lansat de membrii familiei autoarei. 

Cartea a fost comparată cu jurnalul Annei Frank. 

Sora ei Elizabeth a spus: "Am citit doar o parte din carte pentru că obişnuiesc să plâng tot timpul". 

Elizabeth, care şi-a schimbat numele din Ariana, îşi aminteşte de sora ei ca despre "o fată foarte liniştită şi gânditoare". 

Ea i-a declarat Rebeccăi Jones, corespondent BBC Arts, că sora ei a fost "precum mama mea surogat". 

"Era foarte inteligentă. Era liderul programului de literatură din şcoala ei. Şi era foarte, foarte blândă şi mereu grijulie". 

Renia Spiegel şi-a început cartea, care va fi lansată în Marea Britanie pe 19 septembrie, atunci când avea 15 ani. Paginile oferă o primă privire asupra atacurilor cu bombă, care o forţau să se ascundă, dar şi asupra dispariţiilor familiilor de evrei din ghetoul polonez. 

În afară de poveştile horror, Renia - care aspira să devină poetă - descrie cum s-a îndrăgostit prima dată de un băiat pe nume Zygmunt Schwarzer. Ei s-au sărutat prima dată cu câteva ore înainte ca naziştii să ajungă în oraşul ei şi să fie ucisă de soldaţi la vârsta de 18 ani. 

Zygmunt a scris pasajul final emoţionant din carte după moartea ei. 

El a fost deportat la Auschwitz, dar a supravieţuit lagărului morţii şi a devenit doctor în armata americană. În 1950, a regăsit-o pe Elizabeth, sora Reniei, şi pe mama Róża în New York.

"A fost o experienţă şocantă", a spus fiica lui Elizabeth, Alexandra Bellak. "A fost prima dată când mama şi cu mine am văzut cartea. Am fost singurele două supravieţuitoare. Mama nu şi-a revenit niciodată după moartea surorii mele". 

Cartea a fost proiectul Alexandrei, care a tradus-o din poloneză în engleză pentru a o putea citi. 

Elizabeth a fost copleşită de povestea din carte când a primit-o de la Zygmunt, aşa că a păstrat-o într-un seif. 

În 2012, Alexandra a decis să traducă jurnalul pentru a descoperi mai multe lucruri despre mătuşa sa. "După ce am parcurs aceste rânduri, am putut simţi profunzimea şi maturitatea acestui suflet frumos", a spus ea.

Sursa : news.ro



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI