În septembrie 2000, după o nouă erupție a vulcanului Oyama, ce a aruncat în aer cantități uriașe de dioxid de sulf, toți cei 5.000 de locuitori ai insulei japoneze Miyake-jima, din Marea Filipinelor, au fost evacuați. Până atunci, din cauza toxicității, toți trebuiau să poarte pe figură măști de gaze, întreaga zi. În februarie 2005, jumătate dintre ei s-a întors acasă. Continuând să respire cu ajutorul mijloacelor de protecție, indiferent de ceea ce fac
Miyake-jima e o insuliță frumoasă, mică, pitită în Arhipelagul Izu, în Marea Filipinelor. Ține de Japonia, de prefectura Tokyo, de care se află la o distanță de 180 de kilometri. Are 55 de kilometri pătrați și un vulcan, Oyama, al cărui con urcă până la 775 de metri. Acesta e activ de când se știe. În ultimii 500 de ani a erupt de 13 ori. În 1940, lava a ucis 11 persoane. A semănat dezastru și în 1962 și în 1983. Dar oamenii nu s-au speriat. Din contră, populația a crescut, ajungând, la limita maximă, la aproape 5.000 de persoane. Cum însă dioxidul de sulf era ucigător, încă de la naștere fiecare locuitor din Miyake-jima trebuia să poarte o mască de gaze. Locul a devenit faimos grație pozelor realizate aici: la școlă se mergea cu dispozitivul de protecție pe față, la muncă, la fel, chiar și mirii îl purtau la nuntă. La un moment dat, în 1991, într-o singură zi, activitatea vulcanică a aruncat în aer 42.000 de tone de dioxid de sulf.
Pe 14 iulie 2000, Oyama s-a trezit, din nou. Imediat s-a luat decizia generală de evacuare și, în septembrie, insula era considerată nelocuită. După mai bine de patru ani de acalmie, activitatea vulcanică s-a redus, iar locuitorii s-au întors, astfel că în 2008 populația era de 2.406 persoane. Toate cu măști de gaze pe față.
