Baricada de la Intercontinental, reconstruită după 30 de ani de la Revoluție - Video

Urmărește A1 pe Discover

Vor veni aici şi unii dintre cei care au fost în stradă si atunci. Piaţa Universităţii va fi blocată, aşa cum au făcut-o în 89. Atunci acţiunea lor a venit ca o răzbunare a morţilor de la Timişoara. Una care avea să fie plătită tot cu moarte.

49 de persoane au căzut, numai în acea noapte, în faţa gloanţelor trase de armată. 700 de oameni ajungeau răniţi, în spitale şi aproape 800 erau duşi în arest, la Jilava. Deşi intimidaţi de regimul care încă mai avea puls, românii nu s-au oprit şi au luptat pentru libertate. Şi au făcut-o până în ziua de Crăciun.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Momentul în care Revoluţia s-a întregit. Din Timişoara, în toată ţara. În Bucureştiul sufocat acum de maşini, românii îşi strigau, atunci, disperarea.

• „Fata cu cizme albe mi-a murit în brațe” - Pe Diana au împușcat-o în cap, au târât-o pe asfalt și au încercat s-o ascundă. Avea 17 ani când a devenit o eroină

În timp ce oamenii ocupau Piaţa Universităţii, dictatorul a ieşit, pentru ultima dată, la balconul Comitetului Central şi a încercat să împace mulţimea.

Pe data de 21 decembrie, exact 21 de oameni ieşeau în balconul Comitetului Central. Aproape toţi erau îmbrăcaţi în negru. În prima linie, lângă microfoane, dictatorii.

Nicolae şi Elena Ceauşescu priveau, de această dată, fără prea multă speranţă în ochi, mulţimea. Lângă ei, sunt cei mai importanţi oameni ai momentului. Prim-ministrul, Constantin Dăscălescu, şi prim-vice-premierul, generalul Ion Dincă. Porcela lui era "te-leagă", asta pentru că aresta pe oricine, pentru orice. Inclusiv membri importanţi ai aparatului de stat.

• 43 de suflete incinerate pentru 2.000 de lei de căciulă. ”Un pas greșit și sunteți lângă ce morți!” Cenușa aruncată la canal

În linia a doua, prima din formaţie stă Ana Mureşan, Ministrul Comerţului Interior, practic, omul de la care puteai face rost de o celebră Dacia sau un televizor color. Dacă erai şi tu cineva, bineînţeles. Imediat lângă, Lina Ciobanu, Ministrul Industriei Uşoare. Şi, destul de departe în această imagine, Tudor Postelnicu, Ministrul de Interne, cunoscut din perioada imediat următoare pentru celebra frază rostită într-o sedinţă publică a procesului de la Tribunal: „Am fost un dobitoc.”

La câteva minute de la acest moment, Piaţa Universităţii devenea prima imagine reală a Revoluţiei din Capitală.

• „Țâșnea sângele din el, puiul mamii! Îi acoperea capul soră-sii, să nu o atingă și pe ea. Fata mea a călcat pe creiere și plămâni, pentru el, dar i-a murit pe brațe”. 30 de ani de la Revoluție. Ai curaj să citești?

Câteva ore au mai trecut până când Piaţa Universităţii a devenit frontul unui război care avea să facă mii de victime. Era aproape miezul nopţii când, la Baricadă, oamenii au aflat că Armata nu era cu ei.

Aproape 800 de manifestanţi, mulţi dintre ei copii, au fost bătuţi, torturaţi şi duşi arestaţi în acea noapte de securitate. Iar asta nu a făcut decât să-i încurajeze pe ceilalţi să-şi ceară, mai aprig, libertatea!