(P) Impulsul tehnologic al României: un nou magnet pentru dezvoltarea globală

Urmărește A1 pe Discover

Dar în București și Cluj, mișcarea a fost interpretată diferit: ca o validare a faptului că transformarea tehnologică a României, care a durat un deceniu, atrage în sfârșit mize globale.

Odată văzută ca un avanpost de back-office, România joacă acum un rol central în economia digitală a Europei. Cu un număr de locuri de muncă în domeniul tehnologiei care depășește 250.000 în 2024 și investiții străine care ating noi recorduri, țara evoluează de la externalizarea accesibilă la inovare la scară largă.

Big Tech nu mai experimentează

Microsoft, Google și Amazon au construit fiecare prezențe pe termen lung în România, dar lucrurile se schimbă. Microsoft are acum 1.700 de angajați în București și Timișoara. Amazon a investit peste 100 de milioane de dolari la nivel local și continuă să își extindă echipele de inginerie. Google, la rândul său, colaborează cu guvernul la un centru de date de 2 miliarde de dolari, semnalând o investiție mai profundă în infrastructură.

Acestea nu mai sunt echipe satelit. Aceștia sunt contribuitori principali, integrați în ciclul de viață al produsului și din ce în ce mai importanți pentru parcursul tehnologic din Europa și dincolo de aceasta.

Telecomunicațiile pun bazele

În paralel cu expansiunea software-ului, firmele de telecomunicații au cheltuit masiv pentru a permite acoperirea sectorului tehnologic. Orange a investit aproape 5 miliarde de dolari în ultimele trei decenii și continuă să cheltuiască aproximativ 220 de milioane de dolari anual pentru securitate cibernetică și conectivitate. Între timp, Vodafone a obținut un contract de 100 de milioane de dolari pentru a construi o platformă cloud pentru guvernul român și urmează să achiziționeze operațiuni mobile locale în parteneriat cu Digi Communications.

Această dezvoltare agresivă a infrastructurii permite creșterea sectoarelor cu lățime de bandă mare, inclusiv jocurile de noroc, SaaS cloud și platformele mobile de jocuri de noroc.

Tehnologia jocurilor de noroc găsește încredere în România

În timp ce marile companii tehnologice acaparează titlurile, o altă industrie digitală valorifică din ce în ce mai mult coloana vertebrală inginerească a României: jocurile de noroc online. Un val de operatori de Cazino online au început să își procure aplicațiile mobile și cadrele de securitate de la firme de software românești. Aceste aplicații trebuie să funcționeze perfect pe sistemele Android, iOS și bazate pe browser, gestionând cotele în timp real, streamingul live și datele sensibile ale utilizatorilor.

Echipele din Cluj și Iași oferă acum platforme care încorporează criptare aliniată la GDPR, detectare a fraudelor comportamentale și instrumente pentru a aplica garanții privind jocurile de noroc responsabile. Pe măsură ce reglementările se înăspresc la nivel global, dezvoltatorii din România câștigă teren prin proiectarea de tehnologii de jocuri de noroc care avansează, fără a face compromisuri în ceea ce privește protecția.

Un ambițios motor de startup

Scena startup-urilor din România, odinioară trecută cu vederea, își atinge apogeul. În 2023, finanțarea prin capital de risc a crescut la 279 de milioane de dolari, mai mult decât dublu față de nivelurile din 2022. Anul acesta se înregistrează o evoluție similară, cu aproximativ 162 de milioane de dolari anunțate până la mijlocul anului 2024. Z3 a încheiat o rundă de finanțare de 94 de milioane de dolari, în timp ce MaintainX a obținut 50 de milioane de dolari. Iar umbra lui UiPath, primul unicorn al țării, continuă să se apropie.

Nu este vorba doar de nume mari. Și creșterea în stadiu incipient se accelerează. Incubatoare precum FIX Cluj oferă granturi de până la 54.000 de dolari, în timp ce Planul Național de Redresare și Reziliență a alocat 430 de milioane de dolari pentru capital privat axat pe startup-uri. De la fintech-uri precum Veridian la platforme cu fondatori individuali precum SOLO, următorul val se formează.

Orașe dincolo de București preiau controlul

Deși Bucureștiul reprezintă încă peste 60% din veniturile tehnologice ale României, alte centre se dezvoltă rapid. Cluj-Napoca a devenit un epicentru pentru software auto și microelectronică, datorită Bosch, Continental și NXP Semiconductors. Timișoara și Iași găzduiesc acum clustere de inginerie mai mici care deservesc industrii de la logistică la analiză în cloud.

Aceste orașe beneficiază de portofolii universitare puternice. Instituții precum Babeș-Bolyai și Universitatea Politehnică din Timișoara contribuie la producerea a aproximativ 10.000 de noi absolvenți TIC în fiecare an. Combinate cu programul Repatriot, care a adus peste 80.000 de lucrători calificați în domeniul tehnologiei înapoi în România, oferta de talente continuă să depășească cererea.

Impozite mici, competențe înalte

Cifrele ajută la explicarea schimbării. Un dezvoltator senior de inteligență artificială din România câștigă în jur de 78.000 de dolari anual, cu aproximativ 40% mai puțin decât în ​​SUA, unde roluri similare costă 130.000 de dolari sau mai mult. Salariile DevOps spun aceeași poveste. Impozitul pe venit rămâne la o cotă fixă ​​de 10%, iar companiile care operează divizii de cercetare și dezvoltare beneficiază de o scutire de impozit pe profit timp de 10 ani.

Între timp, România se clasează pe locul 12 la nivel global în ceea ce privește competența în limba engleză. Comunicarea dintre sediile centrale globale și echipele locale este rareori o barieră, iar dezvoltatorii sunt cunoscuți pentru adaptarea orelor de lucru pentru a se sincroniza cu fusurile orare din SUA și Europa de Vest.

Mai mult decât un simplu impuls

Ceea ce este impresionant la sectorul tehnologic din România în 2025 nu este doar creșterea, ci și direcția. Fie că este vorba de infrastructură cloud, sisteme de jocuri de noroc securizate sau conducte de inteligență artificială, țara își construiește capacități care depășesc accesibilitatea. Își construiește reziliență, acoperire și fluență în reglementări.

Și dacă impulsul se menține, întrebarea pentru firmele globale s-ar putea să nu mai fie dacă să construiască în România, ci cât de curând.