Urmărește A1 pe DiscoverÎi adori aromele şi nu uiţi niciodată să îl foloseşti înainte de a ieşi din casă. Parfumul este, fără nicio îndoială, regele produselor cosmetice din ziua de azi. Dar care să îi fie istoria? Ei bine, este una extrem de zbuciumată. Credeţi sau nu şi omul primitiv îl folosea, desigur, sub altă formă
Arta preparării parfumurilor a luat naştere în Mesopotamia Antică şi Egipt, fiind mai apoi dezvoltată de romani. Armă pentru Caterina de Medici, mod de a ascunde lipsa de igienă pentru regii Franţei şi răsfăţ în exces pentru Napoleon, parfumul a fost nelipsit ca element al civilizaţiei în toate epocile de-a lungul istoriei.
Omul primitiv ( DA, AŢI CITIT BINE!) folosea parfum atunci când ardea răşini pentru incantaţii. Descoperirile arheologice au scos la lumină vase din perioada preistorică care conţineau urme de uleiuri aromatice de la esenţe extrase din flori şi plante.
O FEMEIE DIN MESOPOTAMIA DEŢINE TITLUL DE "PRIMUL PARFUMIER" DIN ISTORIE!
Primele atestări ale parfumului vin din Mesopotamia Antică. Aici, a existat şi primul parfumier, o femeie pe nume Tapputi. În jurul anului 1200 îH, în Mesopotamia, aceasta utiliza uleiuri, flori şi plante precum smirna sau chiparosul pe care le combina şi în urma distilării obţinea uleiuri aromate.
Primul parfumier a rămas în istorie pentru faptul că a dezvoltat metode originale de distilare a parfumurilor, fiind considerată şi prima femeie chimist.
În Epoca Antică, parfumurile aveau o altă semnificaţie, considerându-se că uleiurile aromate aveau darul de a-l apăra de rele pe cel care le purta. Pentru oamenii din antichitate uleiurile aromate reprezentau şi un mod de a-şi arăta veneraţia faţă de zei.
GRECIA A "PUS PUNCTUL PE I": AICI AU APĂRUT PRIMII COMERCIANŢI DE AROME!
După spusele lui Homer, zeii Olympului i-ar fi învăţat pe oameni secretele fabricării parfumurilor şi în mitologia greacă apar numerioase scene în care zeiţele sau nimfele prepară esenţe frumos mirositoare. O legendă din acele vremuri spune că trandafirul a fost iniţial o floare albă fără parfum, până când Venus s-a înţepat într-un spin. Sângele zeiţei a dat culoarea roşie trandafirului. Cupidon a sărutat floarea şi trandafirul a căpătat parfum.
Grecia a fost prima ţară în care s-a dezvoltat o adevărată industrie a parfumurilor. Aici au apărut şi primii comercianţi de parfumuri care-şi vindeau marfa în pieţele elene sau mergând din casă în casă.
Maeştrii eleni parfumieri îşi obţineau esenţele frumos mirositoare din uleiuri de măsline sau migdală, uleiuri cu aromă de crini, trandafiri şi anason.
PRIMUL PARFUM MODERN ÎL DATORĂM UNEI REGINE!
Primul parfum modern din lume a fost creat în 1370. Regina Elisabeta a Ungariei a fost cea care a cerut crearea esenţei şi cea care a dat numele parfumului rămas în istorie.
Legenda spune că parfumul a fost cerut de regină pentru a-l seduce pe regele Poloniei, cu care ulterior s-a şi căsătorit. ”Apa Reginei Ungariei” reprezenta un amestec de esenţe de rozmarin.
CATERINA DE MEDICI L-A TRANSFORMAT ÎN... ARMĂ LETALĂ!
În perioada renascentistă, Veneţia şi Florenţa erau capitalele parfumurilor. Moda parfumurilor pătrunsese puternic în Europa şi parfumierii combinaseră reţete şi formule adunate din toată lumea. Celebra familie Medici a rămas în istorie ca fiind renumită pentru apetitul faţă de esenţele frumos mirositoare.
Despre Caterina de Medici se spune că avea o adevărată obsesie pentru parfum. A avut un parfumier personal, Renato din Florenţa pe care l-a adus în Franţa unde a deschis primul magazin de parfumuri din Paris.
Legendele spun că celebra de Medici ar fi folosit parfumurile în scopuri diabolice, cerându-i alchimistului personal să creeze bijuterii în care erau ascunse otrăvuri mascate sub arome parfumate.
LIPSA IGIENEI ŞI MIROSURILE NEPLĂCUTE, ACOPERITE CU AROME SPECIALE!
Parfumul era folosit excesiv la curţile regilor Franţei. În timpul regelui Henric al III-lea erau parfumate inclusiv animalele de companie, precum câinii sau papagalii. Ludovic XIV şi Ludovic XV au fost şi ei mari consumatori de parfumuri.
Cum nu făceau baie prea des de frica bolilor, nobilii mascau lipsa de igienă şi mirosul urât cu cantităţi impresionante de parfum, scrie Adevărul.ro. Curtea regelui Ludovic al XV-lea a fost numită ”curtea parfumată”, deoarece parfumurile erau folosite excesiv atât pe curteni, cât şi pe mobilierul din încăperi , haine sau animale.
În secolul al XVIII-lea se parfuma totul: trupurile, veșmintele, accesoriile. Dar va mai trece încă un veac până la apariția pulverizatorului.
Ultima etapă revoluționară din istoria parfumului este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industrială ale cărei consecințe sunt considerabile: fabricarea produselor de serie, înființarea marilor magazine, dar mai ales apariția primelor produse de sinteză, determinată de dezvoltarea chimiei organice.
Aimé Guerlain, fiul întemeietorului dinastiei Guerlain, concepe în 1889 primul parfum care alătura elemente naturale și elemente de sinteză - vanilină și cumarină - acesta fiind practic momentul care marchează nașterea parfumeriei moderne.
Astăzi, folosim parfumul în același fel ca în urmă cu 3.000 de ani, aplicându-l pe piele, pe îmbrăcăminte sau pentru împrospătarea aerului din încăperi. În ultimele decenii, a devenit regele produselor cosmetice. Unele costa zeci de mii de euro, pe altele le găsim şi la preţuri decente. Cu alte cuvinte, toată lumea îşi poate permite să miroase bine...
