Aproximativ doua milioane de romani isi serbeaza astazi onomastica
Dintre femeile care isi sarbatoresc astazi onomastica 884.229 poarta numele de Elena, 124.773 Ileana si 69.944 se numesc Lenuta. Alte 53.613 de femei poarta numele de Constanta, 26.811 - Constantina, 4.279 - Leana si 1.467 - Nuti.
Majoritatea barbatilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alti 80.037 poarta numele Costel, iar 33.386 - Costica. De asemenea, 20.002 de barbati se numesc Costin, 10.487 - Costinel, 635 - Costi si 315 - Costelus.
Traditii si obiceiuri
La Targu-Jiu, sarbatoarea a inceput inca de aseara - 300 de oameni au participat la o procesiune religioasa care s-a desfasurat in centrul orasului. Sfintii Constantin si Elena sunt de altfel si ocrotitorii municipiului.
Sute de faclii au luminat orasul, iar mai multe persoane care au vrut sa reinvie traditia au venit imbracati in costume populare. Alaiul s-a oprit prin cele mai importante puncte din Targu Jiu, unul dintre ele fiind Poarta Sarutului. De acolo, credinciosii au mers mai departe in Parcul Central. Aici, oamenii au avut parte de o surpriza placuta: o sceneta care a prezentat in cele mai mici detalii o secventa din perioada Imparatilor Constantin si Elena.
Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, in anul 248. 16 ani mai tarziu, s-a casatorit cu generalul roman Constantiu Chlorus, care divorteaza de ea in anul 293, pentru a fi numit Caesar. Helena nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, Constantin.
In anul 325, Sfanta Elena a plecat intr-o expeditie la Ierusalim, unde a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei asemenea obiecte, iar pentru a se identifica cea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. In momentul in care acesta a fost atins de Crucea Domnului, a inviat.
Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Astfel, ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri. Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea intensa fata de problemele crestinismului, dar si pentru evlavia si credinta puternica, Imparateasa Elena este cinstita ca sfanta in intreaga crestinatate, pe data de 21 mai, alaturi de fiul ei, Imparatul Constantin.
Imparateasa Elena a fost proclamata Augusta, iar chipul ei a fost imprimat pe monede de aur. Doua orase din Bitinia si Palestina au primit numele ei (Helenopolis).
Totodata, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului.
Imparatul Constantin
Foarte multi cercetatori pun convertirea imparatului la religia crestina pe seama evenimentelor inregistrare in anul 312, la batalia de la Podul Vulturului, in care Constantin l-a invins pe Maxentiu.
Istoricul Eusebiu de Cezareea (biograful Sfantului Constantin) si apologetul Lactantiu descriu viziunea pe care Sfantul Constantin a avut-o inainte de lupta. Astfel, el a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei invinge). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale Sfanta Cruce, ca semn protector in lupta care urma.
In decursul domniei sale, Sfantul Constantin cel Mare a luat o serie de hotarari care au schimbat soarta crestinismului.
In ianuarie 313, Imparatul Constantin cel Mare a dat un edict prin care crestinismul a devenit "religio licita", adica religie permisa, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a doctrinei crestine, a recomandat-o tuturor. Insa Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, cum gresit se afirma uneori. Acest pas a fost facut in anul 380, de imparatul Teodosie cel Mare.
In anul 325, Sfantul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic in localitatea Niceea (in Turcia de astazi). Avand ca prioritate pastrarea unitatii Imperiului Roman, imparatul i-a chemat pe toti episcopii Bisericii pentru a se hotari in problema ereziei lui Arie. Acesta sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci prima creatura a Tatalui.
La acest sinod au participat, conform traditiei, 318 parinti, printre care Sfantul Atanasie cel Mare, Sfantul Nicolae al Mirelor, Sfantul Spiridon al Trimitundei, Sfantul Pafnutie Egipteanul si Osiu de Cordoba. In urma lucrarilor, sinodul a stabilit dumnezeirea Fiului, compunand totodata primele sapte articole din Crez, a fixat data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: "Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi".
In aceeasi perioada, Imparatul Constantin a construit o cetate impresionanta, pe malul stang al Bosforului, pe locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, care ii va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitala a imperiului, care va rivaliza cu vechea Roma. Aici a zidit mareata catedrala inchinata Sfintilor Apostoli, unde a fost si inmormantat.
Pe langa aceste masuri, Sfantul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit in ajutorul crestinilor. In 312 a generalizat duminica drept zi de odihna in intregul imperiu, in 317 a inceput sa bata moneda cu monograma crestina, i-a scutit pe preotii Bisericii de impozite si de armata, a interzis practicarea jertfelor sangeroase, a oferit crestinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.
Semnificatia numelor Constantin si Elena
Numele Constantin - este de origine latina si vine de la constans, constantis ("constant", "ferm").
Elena - Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane ("torta", "faclie", dar si "foc sacru", la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele ("lumina arzatoare a soarelui").
