Astfel, printr-o dispozitie birocratica, nestiintifica, se anuleaza insasi baza medicinii preventive, potrivit careia alimentele sa fie medicamente, enuntat in urma 2.500 de ani de Hipocrate. Adica alimentelor li se confisca proprietatea de a preveni numeroase boli.
Mai mult, astazi dietoterapiile fac parte din protocoalele de tratament al diferitelor boli. Si atunci ne punem intrebarea daca vom asista, in scurt timp, si la modificarea acestor protocoale? Dar mai ingrijorator este faptul ca, de acum inainte, pentru a preveni boala vom fi in situatia aberanta de a inlocui alimentele cu medicamente de sinteza, asociate cu multe si grave efecte adverse.
Iata absurditatea unor astfel de masuri in spatele carora se ascund interese straine sanatatii individului si comunitatii. Masuri ce incalca, in acelasi timp, in mod grosolan, drepturi fundamentale ale omului: accesul liber la hrana si alegerea acesteia. Motiv pentru care prin Miscarea de rezistenta, Jurnalul National declanseaza o campanie de strangere de semnaturi pentru a stopa efectele lui Codex Alimentarius.
Initial, Comisia Codex Alimentarius intentiona sa protejeze sanatatea consumatorilor si sa asigure practici loiale in comertul cu produse alimentare pentru a se evita politica de cartel, antitrust. Intentie buna, dar si drumul spre Iad e pavat cu intentii bune. Asa ca, foarte curand vom fi in situatia de a ne umple farfuria cu... medicamente.
Ca sa intelegem de unde ne vine "binele", sa intram in bucataria Comisiei Codex Alimentarius (CA). ONU a creat Comisia CA in 1963 prin intermediul Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (OAA) si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pentru a promova controlul alimentelor si practicile corecte in comertul global cu alimente". Comisia CA nu are dialog cu persoane fizice sau juridice, ci exclusiv cu guvernele membre ale organizatiilor OAA si OMS.
Ea nu genereaza legislatie, ci recomandari in domeniul sigurantei alimentelor, fara caracter obligatoriu pentru statele membre ale comisiei. Astfel, Comisia a elaborat o serie de recomandari. Una dintre ele are ca obiect etichetarea alimentelor: atat a alimentelor obisnuite (paine, carne etc.), dar si a alimentelor functionale (iaurturi, suplimente alimentare, vitamine, minerale, plante si ceaiuri medicinale, produsele stupului si derivatele acestora). Conform regulamentului Comisiei Europene 178/2002 privind siguranta alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele si ceaiurile medicinale etc. fac parte din categoria alimentelor. Astfel, acestea sunt alimente, si nu medicamente.
Cand Comisia CA face o recomandare, de exemplu, privind etichetarea alimentelor din punct de vedere al mentiunilor nutritionale sau de sanatate, statele membre pot sau nu sa o adopte in legislatia nationala. Insa, de regula, recomandarile Comisiei CA sunt preluate in legislatiile nationale sau in cea federala, asa cum este cazul UE, situatie in care din recomandari optionale devin legi obligatorii.
O astfel de recomandare a Comisiei CA a fost preluata in legislatia europeana sub forma regulamentului CE 1924/2006 privind mentiunile nutritionale si de sanatate asociate alimentelor. Si, spre deosebire de recomandari, regulamentele UE sunt obligatorii. Astfel, regulamentul CE 1924/2006 este obligatoriu pentru toate statele UE, inclusiv pentru Romania. De altfel, Comisia CA este considerata autoritatea suprema in materie de siguranta alimentelor. Din aceasta perspectiva statele membre ale Comisiei CA nu neglijeaza aceste recomandari, dimpotriva le asimileaza rapid sub forma legilor nationale sau federale.
Citeste tot articolul pe jurnalul.ro!
Foto: Jurnalul
