Toată lumea îi face, dar puţini ştiu DE CE? Adevărul despre mucenici şi cele mai interesante obiceiuri de 9 martie

Urmărește A1 pe Discover

Ziua de Măcinici, sărbătorită la 9 martie, este socotită în calendarul popular începutul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarnă și vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.

Obiceiurile acestei sărbători populare se înscriu într-un scenariu ritual specific Anului Nou:

: prepararea alimentelor rituale (Sfinți, Sfințisori, Brădoși, Măcinici);

: "beția" rituală atestată de tradiția populară care susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin;

: deschiderea mormintelor și porților Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii;

: aprinderea focurilor de Măcinici prin curți și grădini, în fața caselor și în câmp;

: purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea cu apa sfințită;

: protecția magică a caselor și anexelor gospodărești prin înconjurarea lor cu cenușă provenită de la focurile de Măcinici;

: bătutul pământului cu maiurile (ciocane mari din lemn) pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii, așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la focurile de Măcinici;

: observații și promisiuni meteorologice;

: aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Măcinici;

Mucenicii se numesc și spiritele moșilor și strămoșilor, ziua de 9 martie fiind și o sărbătoare a morților, când se împărțeau nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune. În satele bucovinene se făceau praznice, ocazie cu care se împărțeau câte un colăcel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură, potrivit agerpres.ro.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie este o reminiscență a sărbătorilor bahice ale antichității. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și în putere de muncă. Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin.

În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este înghețat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume și oamenii pot semăna porumbul cât de târziu; iar dacă nu îngheață, toamna va pica bruma devreme și din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semne repede. De asemenea, se crede că așa cum va fi timpul în ziua de Măcinici, tot așa va fi întreaga primăvară.

Credința că începutul simbolic al activităților economice la Anul Nou aduce spor și belșug era foarte puternică, iar în ziua de 9 martie era scos plugul în țarină și se trăgea prima brazdă. Ieșirea cu plugul în moșie avea valoare simbolică, întrucât din acel moment începea anul agrar.

Sursa: agerpres.ro