Una dintre cele două roci selenare pe care România le-a primit de la americani e dată dispărută

Urmărește A1 pe Discover

A început vânătoarea rocilor de pe Lună, aduse pe pământ de astronauţii care au participat la misiunile Apollo. Un fost agent NASA vrea să recupereze fragmentele împărţite de Statele Unite ale Americii în întreaga lume. În România, au ajuns două, însă doar una mai există la Muzeul Naţional de Istorie.

Şi în timp ce americanul vrea să-i dea de urmă, autorităţile de la noi spun că darul este, de fapt, doar o legendă. Misterul rocilor ar putea fi desluşit la 50 de ani de la primul pas pe Lună.

"Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire", este celebra frază rostită de Neil Armstrong după ce a făcut primul pas pe Lună.

Era 20 iulie 1969. Misiunea spaţială Apollo 11, cea mai mare realizare a omenirii în explorarea spaţiului cosmic, a fost urmărită de peste 20% din populaţia Planetei.

În două ore, 36 de minute şi 21 de secunde, astronauţii au strâns 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ.

Programul Apollo a cuprins şase misiuni pe satelitul natural al Pământului. În total 12 astronauţi au ajuns pe Lună, până în 1972. Rocile culese de ei, inestimabile ca valoare, au fost ulterior folosite în misiuni diplomatice ale Statelor Unite ale Americii.

Au fost împărţite celor 50 de state americane şi altor 135 de ţări, de pe întreg mapamondul. Şi România a primit două. Una dintre ele se află în custodia Muzeului Naţional de Istorie al României.

Alexandru Cristian Voicu, curator Muzeul Naţional Filatelic: Istoria acestui obiect a început în 1969, atunci când preşedintele american Richard Nixon a vizitat ţara noastră în luna august şi i-a oferit lui Nicolae Ceauşeşcu, preşedintele României la acel moment, o plachetă de lemn cu nişte fragmente de rocă lunară şi un steag al României din acel moment care a fost transportat pe lună.

Despre a doua rocă selenară, primită de Nicolae Ceauşescu în timpul vizitei în SUA, nu se mai ştie nimic. A dispărut, la fel ca alte zeci de mostre din întreaga lume. Potrivit unor ipoteze, ar fi fost vândută de moştenitorii lui Ceauşescu.

Alexandru Cristian Voicu, curator Muzeul Naţional Filatelic: Valoarea este aproape inestimabilă, în acest caz fiind vorba şi de nişte roci lunare, nu ştiu dacă avem vreun expert în România care să poată evalua un astfel de obiect din această perspectivă

Un fost angajat NASA, supranumit „Vânătorul de roci lunare", şi-a asumat misiunea de a găsi toate pietrele dispărute. Pe urmele lor, ar putea ajunge chiar şi la noi în ţară.

Joe Gutheinz, fost agent NASA: A fost o "misiune posibilă" timp de câţiva ani, dar pe măsură ce trece timpul, descoperirea rocilor selenare rămase se dovedeşte a fi mai grea

Adrian Şonka, astronom: S-a adus o rocă care are 4,4 miliarde de ani. Noi, la suprafaţa pământului, nu putem găsi aşa ceva. Într-un fel am descoperi şi vârsta sistemului solar, prin studiul celor mai vechi roci

Misterul rocilor pierdute în lume este greu de desluşit. Cea oferită Irlandei, de exemplu, expusă la Dublin, a fost distrusă într-un incendiu în anul 1977. Se spune că, de atunci, mai mulţi curioşi au făcut săpături în zonă ca să găsească fragmente din rocă.