Închisoare în care deținuții din perioada comunistă învățau ce este teroarea, foame, violența și foamea, locul din carea majoritatea nu au ieșit în viață din cauza condițiilor extrem de dure sau a executărilor va deveni muzeu, conform unui comunicat transmis de Consiliul Județean Ilfov.
„Între transferuri de la un penitenciar la altul sau între procese cei arestaţi erau trimişi la Jilava. Mai bine de un milion de oameni au trecut pragul închisorii terorii- printre ei şi Corneliu Coposu, monseniorul Vladimir Ghika, mitropolitul Bartolomeu Anania, Nicolae Steinhardt, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ziua în penitenciar începea la 5.00 şi se termina la 22.00. În acest interval, deţinuţii nu aveau voie să se întindă pe pat şi nici măcar să se sprijine de perete. Într-o încăpere, în mod normal, intrau 50-60 de oamenii, care dormeau în paturi suprapuse. Uneori, erau înghesuiţi chiar şi câte 200 într-o celulă. Cine n-avea loc în pat, dormea pe jos, pe cimentul rece. Temniţa a fost săpată în pământ, la 10 metri adâncime, iar umezeala se simţea peste tot”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Judeţean Ilfov.
În prezent, Fortul 13 Jilava este monument istorit, transformat în memorial. Acesta se poate vizita, dar cu restricții. Vizitatorii nu au voie cu telefoanele în interior, iar accesul se face greoi prin curtea penitenciarului.
„Fosta închisoare a terorii are nevoie de reabilitare şi consolidare. Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi-a dat acordul de principiu pentru ca Fortul 13 să treacă la Consiliul Judeţean Ilfov. Demersul a fost aprobat ieri (joi – n.r.), în şedinţa Consiliului Judeţean Ilfov. Decizia finală o va lua Guvernul”, anunţă Consiliul Județean Ilfov.
Muzeul Fortul 13 va putea fi realizat cu bani europeni, în ideea conservării patrimoniului, a valorificării potențialului istoric și va fi destinat turismului.
Fortul 13 Jilava se află în județul Ilfov și a fost construit după planurile generalului Henri Alexis Brialmont, ca parte din Cetatea Bucureștiului, centura de apărare, cu forturi și baterii, care înconjoară inelar Bucureștiul. A fost utilizat ca și închisoare politică, prima dată după răscoala din 1907, iar apoi după cel de Al Doilea Război Mondial, când în anul 1956 a fost cedat Ministerului de Interne. În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, Poliția Legionară a ucis, în celulele închisorii militare Jilava, 64 de deținuți politici, eveniment cunoscut ca Masacrul de la Jilava.
Mai multe personalități istorice, politice, culturale interbelice precum Mareșalul Antonescu, Corneliu Coposu, Mihai Antonescu, monserioul Vladimir Ghika sau Radu Lecca au fost închiși în Fortul 13 Jilava, iar mulți au murit pe câmpul de execuție de lângă fort.