Procesiunile credincioşilor cu spatele însângerat, care se biciuiesc singuri, sunt evenimente obişnuite pe străzile oraşelor filipineze, în Săptămâna Mare a catolicilor.
Cortegii de zeci de oameni mărşăluiesc ore în şir, oprindu-se doar pentru a se ruga la altare improvizate. Pentru ca suferinţa să fie şi mai mare, unii îşi crestează pielea înainte de a se biciui. Credinţa lor este că, dacă se supun la chinuri, păcatele le vor fi iertate şi se vor vindeca de boli. Nu doar ei, ci şi toţi cei apropiaţi.
Alţi credincioşi, poate prea slabi de înger pentru a îndura biciuirea, se supun altei penitenţe. Îmbrăcaţi în mantii groase şi cu feţele acoperite, în soarele fierbinte al Filipinelor, poartă, desculţi, pe străzi, cruci masive de lemn. Iar din loc în loc se întind la pământ şi se lasă bătuţi, de bună voie.
Ritualurile lor se întemeiază pe ceea ce au reţinut ei din tradiţia catolică, la fel de vie ca în trecut.
Biserica romano-catolică a dezaprobat dintotdeauna aceste ritualuri, pe care le consideră o interpretare greşită a credinţei religioase. Preoţii se străduiesc să-i convingă pe oameni că o căinţă sinceră este suficientă pentru iertarea păcatelor, fără să fie nevoie de suferinţe. Dar mulţi filipinezi afirmă că atât ei, cât şi urmaşii lor vor continua să se supună dureroaselor tradiţii.
„Bună ziua! Surorile mele sunt în lanțuri chiar acum”. Apelul unei fetițe la numărul de urgență îți va da fiori pe șira ... A fost dezvelită după 300 de ani. Credincioșii vor călca pe trepte sfinte:„Aici a pășit însuși Iisus Hristos!”...
