La alegerile locale se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și municipali precum și pentru președinții consiliilor județene.
Principalii șase competitori politici la alegeri locale din 2024 sunt Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și PRO România (PRO).
Pe lângă cei șase competitori politici principali anterior enumerați, la alegeri vor mai participa și alte formațiuni politice precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau Partidul Ecologist Român (PER) și Partidul Verde (PV/Verzii) în cadrul alianței AER pentru România (AER).
Totodată, principalele două alianțe electorale în competiție în cadrul acestor alegeri locale sunt Coaliția Națională pentru România (CNR; alternativ Coaliția PSD-PNL de asemenea) respectiv Alianța Dreapta Unită (ADU).
Numărul total al candidaților pentru alegerile locale 2024 a scăzut față de alegerile locale precedente din 2020, totalul de candidați înscriși fiind de 207.396.
Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează pe votul direct al cetățenilor pentru alegerea primarilor, consiliilor locale și județene. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală specifică. Primarii, consiliile locale și consiliile județene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.
Este important de știut că mandatele nu vor fi preluate în luna iunie, ci după 27 septembrie, când se termina în mod normal mandatul celor aleși în 2020. Consilierii, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile județene. Turul al doilea al alegerilor se organizează doar în caz de balotaj, la două săptămâni după data alegerilor și doar pentru primar și președintele consiliului județean.
Cine are dreptul să voteze la alegerile locale din 9 iunie 2024
Au drept de vot cetățenii români care au vârsta de 18 împliniți până în ziua votului inclusiv. Pentru a vota, cetățenii trebuie să aibă domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală și înregistrare pe listele electorale permanente sau temporare.
Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua votării, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Unde se votează la alegerile locale din 9 iunie 2024
Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:
A. în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință, dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței sau dacă nu și-au înregistrat reședința înainte de 11 aprilie 2024.
B. în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
- pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor, dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 60 de zile înaintea alegerilor (până pe 10 aprilie, inclusiv). În acest caz, alegătorii vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa
- pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu 60 de zile înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu.
Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.
C. alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. În străinătate nu se votează la alegerile locale.
Fiecare cetățean își poate afla secția de votare aici.
Cum se votează la alegerile locale din 9 iunie 2024
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a explicat cum va decurge votul de duminică, 9 iunie, la alegerile locale: "În ceea ce privește cetățenii din România care își exercită dreptul de a vota, aceștia trebuie să-și exercite acest drept, pentru alegerile locale, numai la secțiile de votare unde sunt arondați, conform domiciliului, sau cu reședința dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin două luni înainte de data alegerilor."
"Vor prezenta documentul de identitate și vor primi de la președintele biroului electoral al secției de votare un set de cinci buletine de vot", a explicat Toni Greblă.
Este vorba de un buletin pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii județeni, unul pentru alegerea primarului și unul pentru alegerea președintelui Consiliului Județean. Având în vedere că pe 9 iunie 2024 se desfășoară concomitent cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și alegerile europarlamentare, alegătorii vor mai primi un buletin de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European.
"După ce le va primi, alegătorul va intra în cabina de vot, își va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ștampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ștampila de vot și, pentru prima dată, și o tușieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ștampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot", a spus președintele AEP.
Acesta susține că după ieșirea din cabină alegătorii vor împături buletinele de vot cu ștampila de control a secției de votare în exterior și fiecare din cele cinci buletine de vot va fi pusă în urnele inscripționate.
"Apoi va preda ștampila cu mențiunea votat președintelui secției de votare și va putea să părăsească secția de vot". a mai spus Greblă. Conform acestuia, fiecare secție de votare va fi dotată cu urnă specială sau mobilă.
Secțiile de votare vor fi deschise la ora 7:00 și se vor închide la ora 22:00, față de ora 21:00, cum a fost la precedentele alegeri.
Cum trebuie să votăm dacă vrem ca alegerea noastră să fie valabil exprimată
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. Ștampila cu mențiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Sunt valabile buletinele de vot pe care ștampila VOTAT:
- a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater;
- aplicată depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă;
- a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiași patrulater;
- a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater și în afara patrulaterelor;
- a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite mențiuni ale alegătorului.
- îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare
Sunt nule buletinele de vot:
- pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare
- buletinele de alt model decât cel legal aprobat
- buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila „VOTAT” sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor; votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate
Pentru mai multe informații despre alegerile locale și cele mai recente știri pe această temă intrați aici.
Alegeri europarlamentare 2024. Ce trebuie să știi despre votarea din 9 iunie...
