Live acumiUmor (r)
Prime Time 20:00Te cunosc de undeva!

Bogdan Gheorghiu, ministrul interimar al Culturii: Există o entitate privată dispusă să cumpere „Cuminţenia Pământului” în condiţiile impuse de noi. În această toamnă va putea fi făcut public proiectul

Ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu, propus acum pentru a treia oară pentru această funcţie, a oferit într-un interviu acordat News.ro detalii noi despre „Cuminţenia Pământului” şi soluţionarea problemei pe care o presupune achiziţia sculpturii create de Constantin Brâncuşi, despre Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru care este aşteptat un împrumut de 200 de milioane de dolari de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, despre marcarea a 150 de ani de la Serbarea naţională a studenţilor organizată de Eminescu, Porumbescu şi Slavici, despre Timişoara - Capitală Europeană a Culturii 2021 şi despre viitoarea filială ICR Tokyo. El a făcut şi un bilanţ al celor 4 luni petrecute la conducerea instituţiei şi este de părere că, indiferent cum se va numi următorul ministru al Culturii, acesta trebuie să aibă un mandat întreg.

Gheorghiu va fi audiat miercuri în comisiile de specialitate din Parlament, care îşi vor da avizul consultativ pentru a treia oară în cazul lui.

Al 28-lea nume în 30 de ani care ocupă fotoliul de ministru al Culturii, Gheorghiu a declarat: „Dacă îşi dau din nou palma PSD şi USR, din nou voi primi aviz negativ”.

El susţine, la fel ca alţi deţinători ai portofoliului, de-a lungul anilor, că pentru rezultate este nevoie de continuitate.

„Cred că putem număra pe degetele de la o mână miniştrii care au avut mandat întreg. Au fost foarte puţini. Aici se ridică problema de continuitate şi de a putea aplica politici pe termen mediu şi lung. Când încerci să implementezi un anumit tip de management, o anumită viziune şi nici măcar nu apuci să se vadă primele efecte, cu siguranţă şi rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Plus că opinia publică poate rămâne cu o idee defavorabilă. Sunt convins că foşti miniştri ai Culturii de care azi cu mare greutate îşi mai aminteşte cineva au încercat să facă anumite lucruri la vremea respectivă. Continuitatea este necesară şi consider că următorul ministru al Culturii de după aceste alegeri, indiferent de cum se va numi el, trebuie să aibă mandat întreg”.

Tocmai discontinuitatea, a spus el, a creat deja un rezultat. „Este vorba despre dictatura eşalonului doi. S-au împământenit nişte oameni care abordează o politică de tipul «oricum, tu vii şi pleci, noi tot aici rămânem». Trebuie să ştii să abordezi problemele aplicat. Dacă nu ai timp să te familiarizezi ca apoi să poţi conduce, organizat, ministerul pentru a-ţi putea implementa viziunea, rezultatele nu pot să apară. Rămâne, astfel, abordarea birocratică. Ea nu aduce progrese”.

„Managementul de promovare a fenomenului cultural în România este acelaşi de 30 de ani. Nu am văzut o abordare nouă. A apărut sectorul independent, care îşi face treaba, e adevărat. Lucrurile s-au modernizat forţate de împrejurări, nu pentru că a fost vreo viziune. Ministerul finanţează proiecte independente, dar ele sunt insuficient promovate”.

El a făcut o comparaţie cu Franţa. „Autorităţile locale din Franţa, la fiecare euro investit în evenimente culturale, câştigă un euro. Industriile creative sunt concepute din start pentru a face profit, la sectoarele creative lucrurile sunt mai nuanţate. Trebuie să vedem diferenţa de abordare dintre Europa de Est, în general, şi cea de Vest. Noi suntem undeva unde francezii erau prin anii 1960 din punctul ăsta de vedere. Putem avansa mai rapid - ei au făcut-o natural -, dar noi suntem şi duşi de valul integrării în Uniunea Europeană”.

Principiile care se aplică în Vest pot fi aplicate în câteva mari oraşe de la noi, a mai spus el. „Europa a constatat prin practică, nu doar teoretic, că investiţia în sectorul cultural aduce profit şi ridică întreaga economie”.

„Paralel cu frământările politice, noi trebuie să ne facem treaba. Noi suntem miniştri în exerciţiu, faptul că suntem interimari limitează la nivel de Guvern anumite lucruri. La nivel de ministru sunt prea puţine limitări ca să spui că nu poţi să îţi faci treaba. Eu nu am simţit vreo diferenţă din momentul în care am devenit interimar, nemaifiind ministru plin în urma căderii Guvernului. Dacă mergem spre alegeri anticipate sau nu, este o problemă politică. Administrativ, noi trebuie să ne facem treaba în ministere pentru că este datoria noastră”, a mai spus el.

Bilanţul la patru luni de mandat

La preluarea funcţiei, pe 4 noiembrie 2019, cea mai mare „nemulţumire” a lui Bogdan Gheorghiu a fost „inechitatea salarizării prin comparaţie biblioteci, muzee - instituţii de spectacole”.

„Sunt cercetători de mare valoare în muzee care câştigă mai puţin decât un - o spun cu toată preţuirea pentru meseria respectivă, fără vreo lipsă de respect - instrumentist de rând din orice instituţie de spectacole, indiferent dacă ea e subordonată MC sau unei autorităţi locale”.

El a precizat că a constituit un grup de lucru cu reprezentanţi din Reţeaua Muzeală şi din partea bibliotecilor şi cu personal de specialitate din minister, au avut loc discuţii cu Ministerul Muncii şi din partea Violetei Alexandru a primit promisiuni de rezolvare. „Concluziile grupului de lucru sunt aşteptate la Ministerul Muncii, urmând să iniţieze demersurile legale”.

Gheorghiu a adus în discuţie şi „criza de restauratori” din România. „Am făcut câteva demersuri, inclusiv în judeţul Suceava, de unde sunt, a existat o donaţie din partea moştenitorilor familiei Sturdza a unui conac, în zona Liteni, către MC şi intenţionăm să facem acolo un centru de formare de restauratori, dar asta e doar o picătură într-un pahar cu apă. Trebuie făcute mai multe astfel de centre”. Este posibil ca la Bârlad să mai fie organizat unul, a completat el. „Fără şcoli, nu putem avea profesionişti”, a subliniat ministrul.

Despre „numirile politice în detrimentul profesioniştilor”, ministrul interimar a spus că a refăcut organigrama: acum sunt trei secretari de stat, nu cinci, şi au fost reduse posturile de conducere. „Aici am găsit o insuficienţă de personal – până în 160 de angajaţi din 210 posturi aprobate. Mi se părea că la un aparat atât de mic erau prea multe posturi de conducere, de aceea au dispărut 9 funcţii de conducere, au apărut 3 noi, prin comasarea unor direcţii”.

„Dacă vorbim despre pile, a fost acel celebru departament de gestionare a fondurilor alocate Centenarului. Nu l-am mai găsit în Minister, pentru că el a fost constituit la nivel de Secretariat General al Guvernului. A fost, ulterior, plantat în Minister gata conceput, cu nişte salarii uriaşe, de 3-4 ori mai mari decât angajaţii din MC. După ce a cheltuit 140 de milioane de lei din cei 150 alocaţi, s-a evaporat. A fost, între timp, Curtea de Conturi. E încă un subiect în lucru”.

Gheorghiu este de părere că „în Ministerul Culturii sunt oameni care ar fi putut gestiona acele fonduri mult mai eficient decât să fi creat acest departament”.

„Ce ştiu din folclorul ministerului e că domnul Vâlcov cu doamna Shaideh au fost artizanii acelui departament. Practic, ministrul Culturii, indiferent care, a fost doar martor. Departamentul a venit cu organigrama completată şi cu banii, cu însărcinări clare. E în totalitate răspunzător pentru modul în care au fost gestionaţi banii pentru promovarea Centenarului”.

Departamentul a fost înfiinţat în august 2017 şi a fost dizolvat pe 2 martie 2019.

Împrumut de 200 de milioane de euro pentru renovarea Muzeului de Istorie

Legat de renovarea Muzeului Naţional de Istorie a României, ministrul a spus că „va fi pe masa Guvernului un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 200 de milioane de euro. Din aceşti bani, MNIR va necesita investiţii de 150 de milioane de euro”.

Împrumutul este fără dobândă şi cu rambursare pe 20 de ani.

După licitaţii şi concurs de proiecte de arhitectură, pentru reabilitarea şi transformarea clădirii muzeului, o firmă a deschis un şantier, însă de mai mulţi ani toate lucrările sunt blocate. „Au făcut mai mult rău decât bine. Dacă nu mişcau nimic, lucrurile rămâneau cât de cât funcţionale. Sunt încăperi inutilizabile şi ei sunt nevoiţi să ţină foarte mult din patrimoniu în containere care sunt destul de scumpe, pentru că trebuie ca acele obiecte să fie menţinute într-o atmosferă controlată”.

Din punctul ministrului de vedere, Muzeul de Istorie este „în cea mai gravă situaţie şi trebuie refăcut”.

Documentaţia pentru împrumut a fost semnată şi urmează să fie aprobată de Guvern. „Sper ca luna asta să fie supusă aprobării într-o şedinţă de Guvern. Am avut o discuţie informală cu premierul şi ştie despre acest acord. Nu a avut obiecţii. Sper ca domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu să fi început să prospecteze terenul. Interesul tuturor este să ne mişcăm cu celeritate în momentul în care intră banii în cont”.

Cât priveşte Muzeul Naţional de Artă al României, condus interimar de mai mulţi ani de Liviu Constantinescu, se aşteaptă soluţionarea procesului intentat de Călin Stegerean, care a fost notat cu 6,25 la evaluarea pentru perioada iunie-decembrie 2016. „Este vorba despre clarificarea situaţiei juridice a fostului manager care a dat în judecată MC după demiterea sa şi aşteptăm decizia finală a instanţei”.

„Cuminţenia”, restituirea donaţiilor şi entităţile private

Bogdan Gheorghiu a prezentat două variante de soluţionare a problemei „Cuminţenia Pământului” – achiziţionare disputată de mai bine de cinci ani.

„Există două variante: ori să o cumpere Statul, prin Ministerul Culturii, ori, în baza unui acord între Stat şi o entitate privată, Ministerul Culturii să cedeze dreptul de preempţiune şi să permită acelui privat să o achiziţioneze. Entitate privată înseamnă cineva dispus să cumpere acestă lucrare în condiţiile cerute de Ministerul Culturii, între care, să rămână pe teritoriul ţării şi să fie expusă într-un muzeu, nu în alt cadru, şi accesul publicului să fie 7 zile din 7. Există o astfel de entitate privată dispusă să accepte astfel de condiţii. În acest moment, nu pot face publice detalii”.

Ministrul a subliniat că nu a avut nicio discuţie cu proprietarii sculpturii sau cu reprezentantul lor.

„Sunt într-o discuţie cu o entitate privată care ar fi dispusă să respecte aceste cerinţe de la care noi nu facem rabat”, a explicat el.

Întrebat dacă ar prefera Statul să renunţe la dreptul de preempţiune, Gheorghiu a spus că „Statul nu preferă nimic. Alege varianta cea mai avantajoasă pentru binele patrimoniului. Dacă lucrarea este expusă într-un muzeu care să corespundă tuturor cerinţelor oamenilor de specialitate - se va face o comisie, nu oricum -, iar publicul are acces 24/ 24, pe beneficiar nu îl mai interesează dacă acest lucru s-a făcut doar de Stat sau printr-un parteneriat. Important e să ne atingem scopul”.

Locul în care va fi expusă „trebuie să fie un muzeu şi acel muzeu să fie adecvat, trebuie văzut conceptul general al celui care investeşte bani pentru a o achiziţiona”, a explicat Gheorghiu.

„Cred mai mult în parteneriatul public-privat decât în lucrurile făcute doar pe bani publici, pentru că atunci când cineva îşi investeşte banii are mai multă grijă decât cei care administrează trecător avutul Statului. Acea entitate, cu siguranţă, are un proiect mult mai larg, care să includă acest muzeu, şi atunci eu am şi siguranţa că lucrurile sunt făcute ca la carte. La Ministerul Culturii, având personal de specialitate, ştim exact ce să cerem pentru ca nimeni să nu poată spune apoi că am făcut rabat de la ce înseamnă «Cuminţenia Pământului», un bun de patrimoniu pus la dispoziţia publicului şi pus exact în cadrul potrivit pentru o operă de asemenea valoare”.

Ministrul s-a arătat încrezător că „în această toamnă va putea fi făcut public proiectul”.

„Cuminţenia Pământului” (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Gheorghiu a amintit de campania „Brâncuşi e al meu” din 2016, de cei 11 ambasadori care au sprijinit-o, dar şi că sculptura a fost dusă pe stadion la Cluj-Napoca. „Acele lucruri au fost văzute ca nişte încercări normale de promovare, aşa le văd şi eu. Mă mir că acum, cu Ziua Brâncuşi, anumite lucruri nu au fost privite cu aceiaşi ochi”.

El a punctat: „Din păcate, fără succes. Tentativa de a strânge donaţii s-a dovedit a fi un eşec. Munca de restituire a banilor colectaţi a fost plasată Ministerului Culturii, deşi nu ministerul a strâns banii la vremea respectivă. La finalul anului 2018, doar 6% din totalul donaţiilor fuseseră returnate. În toamna anului 2019, când am venit eu, era undeva aproape de 30%. Până la finalul anului am ajuns la 34% şi atunci s-a creat un blocaj: ne-am lovit de refuzul firmelor de telefonie mobilă de a ne pune la dispoziţie datele de care aveam nevoie pentru a continua restituirea donaţiilor. Am reuşit să depăşim blocajul în vreo trei săptămâni, apelând la alte ministere. Astăzi suntem aproape de 45% - procent de restituire”.

El a subliniat că un blocaj real urmează: „Va fi punctul în care nu vom mai avea cui da banii, pentru că există donaţii anonime, de pe cartele care nu mai sunt în uz”.

Ce se va întâmpla cu restul banilor? „Asta este problema. Vor fi în cont fără titular şi, probabil, va trebui iniţiată o altă Hotărâre care să reglementeze. Când vor rămâne nişte bani fără a şti cui să îi dăm, eu voi pleda ca ei să ajungă tot în domeniul artei plastice”.

Timişoara - Capitală Europeană a Culturii 2021

Până în prezent nu a fost desemnat Comisarul guvernamental, care va avea rang de subsecretar de stat. Prim-ministrul va lua o decizie în baza propunerilor făcute.

„Din ce am înţeles, lucrurile, când vor demara, vor demara în forţă. Este prima dată când există filă separată în Buget pentru acest proiect. Asociaţia respectivă a demarat nişte acţiuni. Au fost şi discuţii de ordin procedural. Noi sperăm la o alocare mai consistentă de fonduri pentru acest proiect pe o linie bugetară separată, pentru că MC are un buget destul de modest şi nu va putea să susţină singur”.

Timişoara CEaC 2021 necesită un buget de 50 de milioane de lei pentru doi ani – 2020 şi 2021. Sumele sunt solicitate de Asociaţie, care are trei finanţatori - MC, Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean -, iar ele trebuie să vină însoţite de calendare şi de note de fundamentare clare pentru a fi prezentate Guvernului şi aprobate.

Ministerul Culturii a alocat până acum 2,7 milioane de lei, a mai declarat ministrul. Pentru implementarea de anul acesta este nevoie de 25 de milioane de lei.

„Ca la Sibiu, şi aici se doreşte să fie făcute investiţii în infrastructura culturală. Sunt ceruţi bani pentru teatrul şi opera din Timişoara. Deja avem Muzeul Revoluţiei, proiect demarat. El va fi finalizat prin Unitatea de Management a Proiectului în 2024 şi, pentru a nu fi neutilizată în 2021, am permis autorităţilor locale să organizeze diferite activităţi în acea clădire, urmând să reluăm apoi lucrările pentru a fi predat în 2024”.

150 de ani de la Serbarea naţională a studenţilor organizată de Eminescu, Porumbescu şi Slavici

Un proiect demarat în urma unor discuţii avute luni este marcarea, pe 15 august 2021, a 150 de ani de la Serbarea naţională a studenţilor români organizată de Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu şi Ioan Slavici.

În 1871, la această sărbătoare de la Putna au participat peste 3.000 de români. Ministrul îşi doreşte rememorarea evenimentului şi, mai mult, reconsolidarea Muzeului Mănăstirii Putna.

„La anul se împlinesc 150 de ani de când Eminescu a avut această iniţiativă în care i-a cooptat şi pe Porumbescu şi Slavici. Ce vrem să facem noi? Vrem să abordăm problema Muzeului Mănăstirii Putna. El aparţine Mănăstirii şi vrem să intervenim pentru a-i sprijini în reabilitarea muzeului şi conservarea patrimoniului. Acest muzeu e într-o situaţie destul de precară”.

Ministerul Culturii poate interveni „cu greu” în spaţii care nu îi aparţin. „Vom face demersuri către Secretariatul general al Cultelor pentru un parteneriat şi să vedem cum vor privi abordarea noastră. Sunt sigur că vor fi deschişi. Noi vom sprijini, în primul rând, cu specialişti, logistic. Vom încerca să găsim o formulă legală pentru a putea să ne implicăm financiar şi noi alături de Departamentul Cultelor, ca această dată de 15 august 2021 să ne prindă cu acel muzeu într-o stare cât mai bună, pentru că, sigur, vor fi enorm de mulţi oameni”.

Publicul va trebui să se bucure de muzeul care astăzi „nu e în cele mai bune condiţii de a fi vizitat”. Este o provocare „pe care ne-am lansat-o - să reuşim până la anul să aducem acel muzeu într-o stare ireproşabilă”.

După constatarea ce urmează să fie făcută de specialişti legat de imobil şi de patrimoniul aflat în muzeu, va putea fi întocmit bugetul.

ICR Tokyo, în curs de organizare

În noiembrie 2019, Guvernul a primit de la Senat numiri pentru conducerea Institutului Cultural Român pe care şi Gheorghiu şi Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, le-au respins: „Am recomandat reevaluarea numirilor. E clar că şi Senatul avea altă conducere atunci. Poate că noul preşedinte al Senatului are altă viziune”.

În prezent, cei doi miniştri aşteaptă alte numiri.

„Cred că, intenţionat, Institutul Cultural Român a fost subordonat într-o manieră atât de complexă ca să nu mai înţeleagă nimeni nimic. ICR e în subordinea Senatului – care face numirile şi retragerile. Ministerul Afacerilor Externe suportă cea mai mare parte din cheltuieli. Cultural fiind, trebuia să aibă legătură cu Ministerul Culturii. Orice numire în funcţii importante trebuie să aibă avizul miniştrilor de Externe şi Culturii. Nimeni nu se poate instala pe post fără ca aceşti miniştri să semneze. Noi nu avem posibilitatea să facem control la ICR. E destul de tulbure situaţia de acolo”.

Ministrul este de părere că instituţia a început să îşi uite menirea. „De mulţi ani încoace, a scăzut calitativ, ca vizibilitate şi ca activitate. Am înţeles că salariile sunt bune acolo şi au avut tot timpul grijă să aibă salarii bune, dar să nu uite pentru ce a fost creată această instituţie şi că, an de an, Statul Român suportă cheltuirea unor sume importante pentru ca aceste sedii să existe şi ca aceşti oameni să ne reprezinte pe tot globul”, afirmă el.

„Iată, acum se are în vedere deschiderea unui sediu ICR la Tokyo. Sigur, Ministerul Culturii tot timpul va susţine ca valorile culturale să ajungă cât mai departe, dar trebuie să înţeleagă că aceşti bani investiţi de Statul Român trebuie să se întoarcă – prin turism, prin invitarea de artişti”, a subliniat Bogdan Gheorghiu.

Sursa : news.ro

Recomandari