Acum patru ani, la Teatrul de Comedie a intrat vijelios in repetitie piesa de teatru "Vecinii nostri de pat" a lui Valentin Nicolau, in regia lui Alexandru Tocilescu si cu George Mihaita si George Ivascu in rolul principal. Piesa era data ca un viitor mare succes si a fost asteptata cu mult interes, mai ales ca presa relata inca de la repetitii o multime de evenimente notabile: la castingul pentru diverse roluri a fost o aglomeratie de nedescris, o pretendenta la un rol de prostituata s-a dezbracat in fata examinatorilor socati si s-a spalat cu apa dintr-o sticla, in locurile intime, actorii nu puteau sa repete rolurile cum trebuie din cauza hohotelor de ris care ii potopeau samd.
Totusi, dincolo de mica razbunare a dramaturgului, trebuie spus ca piesa nu e croita pentru a-l intepa pe Basescu, ci este o privire amara asupra vietii milioanelor de capsunari romani nevoiti sa plece in pribegie pentru un ban muncit cu greu. Un subiect putin sau deloc atins, pina acum, in cinematografia, teatrul sau literatura ultimilor ani. O piesa, indraznim sa afirmam, care s-ar fi jucat precis cu casa inchisa, estimari impartasite, la vremea respectiva, si de mai-marii teatrului. Numai ca nu a fost sa fie asa. Dintr-o data, repetitiile au inceput sa se taraganeze, data premierii sa se indeparteze, pina cind totul a fost lasat balta, pe muteste. Paradoxal, in Romania s-a putut juca fara probleme o piesa precum "Evanghelistii", a Alinei Mungiu, considerata o mega-blasfemie, refuzata de multi actori si regizori si in care erau batjocoriti sfintii din Biblie, dar nu s-a putut juca una in care era caricaturizat un lider politic. Ce-i drept, ditamai presedintele.
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
Crin Antonescu: "Sansele motiunii de cenzura sunt de pana la 40%"... Geoana convoaca conducerea Senatului la discutii pe tema motiunii...
