Urmărește A1 pe DiscoverPe baza studiului documentelor din arhivele CIA, ale serviciilor speciale si partidelor din tarile ex-comuniste, istoricul american Larry L. Watts a publicat cartea "Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al Blocului sovietic cu Romania".
Publicata intai in SUA, lucrarea rastoarna multe din tezele si teoriile puse in circuit de istoriografia si politologia post-comunista. Reproducem in cele ce urmeaza un fragment din versiunea romaneasca, in curs de aparitie la Editura RAO.
La Conferinta Nationala a Partidului, din vara anului 1972, Ceausescu a postulat caustic ca, in timp ce de la "imperialisti" poate fi de asteptat sa atace nationalismul ca pe un obstacol in calea dominatiei lor, "criticarea natiunii de catre cercurile progresiste si chiar marxist-leniniste nu este de inteles".
El a declarat ca, deoarece nationalismul ramanea "un factor principal in lupta pentru schimbari democratice si revolutionare care produc progresul social", toate partidele comuniste "trebuie sa fie exponenti reali ai intereselor nationale si sa afirme cu hotarare noile caracteristici ale natiunii":
"Nu poti fi internationalist daca nu-ti iubesti propria natiune si nu lupti pentru... construirea noii natiuni socialiste si comuniste. Totodata, nu poti fi simbol al luptei pentru interesele natiunii daca nu actionezi ferm pentru dezvoltarea cooperarii cu celelalte natiuni, pe baza egalitatii depline in drepturi si a respectului mutual".
Ceausescu a afirmat deschis ca "existenta unui singur centru de putere nu mai este posibila" si a reiterat chemarea pentru relatii "de tip nou", argumentand ca in timp ce relatiile capitaliste se bazau pe "dominatia celor slabi de catre cei puternici, pe inegalitate si exploatare, pe oprimarea unui popor de catre altul", relatiile intre tarile socialiste nu trebuiau "sa se bazeze pe inegalitate si opresiune, ci pe respectul general al independentei si suveranitatii na¬tionale".
Intr-o anumita masura, aceasta era o replica adresata lui Janos Kadar, care proclama cu placere ca "cei care se intorc impotriva Uniunii Sovietice nu pot fi numiti comunisti sau internationalisti".
Concomitent, intr-un articol publicat atat la Moscova cat si la Budapesta, Departamentul International maghiar ridiculiza nationalismul ca fiind "o supraevaluare a individualitatii nationale", care conducea la "confundarea cu suveranitatea partidului si a statului", primul fiind definit de doctrina Brejnev.
Tot articolul, in Jurnalul National
Foto: Fototeca online a comunismului romnesc
