La 10 noiembrie 1940 se înregistra, în România, primul cutremur major. Un seism de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3.40 care a durat 40 de secunde. Conform studiilor ulterioare, magnitudinea cutremurului s-a situat la 7,7 grade, cu o adâncime de 131 km, mai puțin adânc decât cutremurul care a zguduit România cu o zi în urmă (151 km).
Acum 78 de ani România a fost zguduită din temelii. Orașul Panciu este distrus în proporție de 99% . La București se prăbușește Blocul Carlton, cea mai înaltă construcție de locuințe cu 47 de metri, o mândrie a arhitecturii din acele vremuri, fiind de altfel printre primele edificii realizate din beton armat. În acea clădire s-au înregistrat 200 de morți și un singur supraviețuitor: un paznic care a căzut de la etajul al 14-lea, protejat de o pelerină cu rol de parașută, probabil singurul om carea avea în dotare un asemenea echipament.
La parter, blocul Carltone avea o sală de cinema frecventată în epocă de tinerii boemi, dar cu ceva mai mulți bănuți în buzunar.
Partea turn a căzut la cutremurul din 10 noiembrie 1940, martorii relatând o scenă terifiantă: ,,o parte mai scundă a imobilului s-a prăbușit foarte repede, tasând toate palierele, iar turnul s-a rupt de la jumătate, ca mai apoi să se prăvălească peste bulevard.”
Alerta a fost una generală la acel moment, prăbușirea Carltonului fiind pentru opinia publica bucureșteană o puternică deziluzie. Imediat după cutremur, în zonă au apărut medici, polițiști și echipe de legionari (la vremea aceea România era stat național-legionar), fapt suprins de ziarele de epocă. Locul turnului Carlton a rămas liber până în perioada comunistă. Ulterior a fost construită o clădire anostă care nu a putut egala nici până în ziua de azi, măreția arhitecturii blocului Carltone.
Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube și pierderi de vieți omenești (între 300 și 500 de morți).
Alături de blocul Carlton, multe alte structuri înalte (peste 9 etaje) din Capitală au fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson ș.a.În oraș, 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate. Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență la clădirile avariate.
S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, în str. Lipscani, Biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit. O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe și Vasilache, celebri în perioada interbelică.[6Potrivit propriilor declarații, actorul Sebastian Papaiani și-a pierdut frații gemeni la cutremurul din 1940.
Spre deosebire de marele cutremur din noiembrie, 1940, cutremurul de duminică dimineață nu a înregistrat victime, însă s-a resimțit puternic în casele românilor, moment ce a creat panică generală în țară. Ora la care s-a produscutremurul a fost 3:38, extrem de apropiat de ora cutremurului din 1940, acesta producându-se cu o adâncime mult mai mare (151 km vs 131km, 1940).
Previziuni îngrijorătoare:
Mircea Radulian, director științific al Institutului Național de Cercetare-dezvoltare pentru Fizica Pământului, a declarat că un seism major s-ar putea produce ”oricând”, având în vedere faptul că au trecut mulți ani de la ultimul cutremur de acest gen.
”Dacă ne referim la cutremurele mari, de peste 7, acum deja ultimul cutremur de peste 7 a fost în 1986, deci acum vreo 28 ... cam aşa de ani.
Deci statistic ce se întâmplă: şi acum poate să vină un cutremur mare. Nu neapărat legat de cutremurul ăsta de azi, de 5,8, dar în pespectivă putem să ne aşteptăm şi la un cutremur mare.
Adică peste 7, da. Numai că, într-adevăr, ele sunt mai puţin frecvente decât cele de mică intensitate. Însă deja suntem în situaţia în care ar putea apărea şi cutremure de peste 7.
Regimul seismic, ca să fiu cinstit, nu pare să indice acest lucru, adică, totuşi, activitatea nu este deosebită din acest punct de vedere, dar din păcate de multe ori cutremurele mari pot să apară şi pe un fond de activitate destul de normală, fără să aibă nişte precursori sau nişte anomalii care să spună uite se întâmplă ceva acolo în Vrancea.”, a declarat Mircea Radulian, director INFP, conform Capital.ro.
Sursa: https://www.wikipedia.org
O biserică românească a fost pierdută la licitație! Musulmanii au dat cu 9.000 de euro mai mult. ”Dacă vreți să vă mai r... Un oraș întreg, devastat de o tornadă puternică! Autoritățile au emis COD ROȘU de FURTUNI, iar școlile au fost închise...
