1 Martie Mărțisor. Ce simbolizează Mărtișorul și de ce firul are culorile alb roșu

1 Martie Mărțisor. Ce simbolizează Mărtișorul și de ce firul are culorile alb roșu. Află din articolul a1.ro, care este simbolistica Mărțișorului, de ce este considerat simbolul primăverii și tot ce trebuie să știi despre tradiția Mărțișorului în România

1 martie vestește în fiecare an sosirea primăverii, cu miresme proaspete de flori și raze de soare călduroase. Pe 1 martie, în fiecare an, românii sărbătoresc Mărțișorul. Acesta este simbolizat printr-un șnur colorat în alb și roșu. Șnurul de mărțișor este oferit de 1 martie, de ziua Babei Dochia care începe să își lepede cojoacele pe măsură ce vine căldura. Tradiția spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de însăși Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Baba Dochia și sosirea primăverii

Tradiția spune că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime. Astăzi, la orașe și la sate, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile. În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă.

Vechiul calendar roman arăta că prima zi din an era 1 Martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială.

În fiecare an, bărbații și băieții oferă mărțișoare femeilor și fetelor și se zice că acestea aduc noroc. Ele sunt formate dintr-o fundiţă roşu cu alb, roşul semnificând iarna, iar albul primăvara. De fapt, şnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Mărțișoarele din ziua de azi adaugă și simboluri considerate norocoase precum o inimă, un coșar, o potcoavă sau un trifoi cu patru foi.

Mărțișorul pe vremea dacilor

Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie. Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. În trecut, se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele. Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele".

Pe timpul dacilor, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Şnurul era făcut de femei şi era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult, era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja. Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

Sursă foto: cugetliber.ro