Cât de sănătoase sunt produsele de post, de fapt. Ce alimente reprezintă o adevărată capcană și ce ar trebui să consumăm

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Nutriționistul Cristian Mărgărit, a explicat pentru Observator ce este sănătos să consumăm în perioada postului și ce ar trebui să evităm. Nutriționistul a tras un semnal de alarmă asupra alimentelor procesate care imită gustul şi textura cărnii sau a brânzeturilor.

Într-un reportaj Observator, a fost evidențiat faptul că 4 din 10 români consumă pate vegetal în post, deși acesta poate conține 7 aditivi nesănătoși, în condițiile în care un pate normal nu conține niciun aditiv. În loc de legumele specifice postului, românii ajung să consume alimente procesate, nesănătoase care imită gustul cărnii sau al lactatelor.

Citește și: Beneficii ale postului intermitent, potrivit studiilor științifice

Ce alimente consumate în post nu sunt sănătoase

Pe lista alimentelor nerecomandate pentru că sunt pline de E-uri, grăsimi saturate și prea mult zahăr sau sare se numără şi margarina, maioneza şi smântâna vegetale, dar și halvaua.

„Sunt calorii goale sau alimente nesănătoase, ingrediente de foarte slabă calitate. Avem şi potenţiatorii de aromă, care dau acel gust. În realitate, nu am putea mânca acele alimente, dacă nu ar fi aditivate. Ar fi imposibil să mănânci făină de soia amestecată cu ulei de palmier, de exemplu”, a spus nutriționistul Cristian Mărgărit.

Citește și: ANPC, sfaturi pentru cumpărăturile de Paște. Ce trebuie să evite românii când își fac proviziile de sărbători

Ce alimente sănătoase putem consuma în timpul postului

Nutriționistul a făcut și recomandări de alimente sănătoase pe care le putem consuma în post.

„Să alegem ingredientele de bază, cum ar fi, de exemplu, fasolea, mazărea, lintea, năutul, ca sursă de proteine, nucile şi seminţele, ca sursă de grăsimi sănătoase, legumele şi salatele, ca sursă de carbohidraţi, fibre, vitamine şi minerale şi să gătim”, a explicat nutriționistul Cristian Mărgărit pentru Observator.

Citește și: Masa de Paște va fi mai scumpă în 2022. Cât a ajuns să coste carnea de miel sau oaie

Postul Paștelui, sau Postul Mare, durează 40 de zile. Anul acesta Postul Paștelui la ortodocși a început pe 7 martie și ține până în Sâmbăta Mare. Când postesc, credincioșii nu consumă produse din carne sau lactate, exceptând zilele cu dezlegare la pește.

Postul Paștelui reprezintă o perioadă de curățare atât sufleteadcă cât și trupească pentru cea mai importantă sărbătoare creștină: Învierea Domnului.

Mulți credincioși țin postul Paștelui toate cele 40 de zile, însă alții preferă să țină doar în Săptămâna Patimilor.

Citește și: Varză acră cu cimbru și mărar. Rețetă de post

Potrivit tradiției, în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar vinerea se ține post negru. În Sâmbătă Mare, la miezul nopții, preoții sfințesc pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, semn că postul a luat sfărșit.