avocatnet.ro scrie ca a fost adoptata tacit in Senat o lege care permite parintilor sa ceara ajutor-bani de la stat pentru plata bonelor, in funcție de cât de mari sunt veniturile nete din familie, dar și de o serie de alte condiții. Astfel, actul este considerat adoptat tacit și va fi trimis curând Camerei Deputaților, pentru votul decisiv.
Inițiatorii vor să vină în ajutorul celor care ar doresc să se întoarcă mai repede în câmpul muncii, dar nu au cu cine să lase copiii mici acasă.
În funcție de cât de mari sunt veniturile nete ale părintelui singur/părinților, cuantumul acestui ajutor va fi diferit, insa nu se vor acorda ajutoare pentru bone celor cu venituri nete per membru de familie ce depășesc 3.500 de lei (la stabilirea acestor venituri nete vor fi scoase din calcul ajutoarele sociale de orice fel sau alocațiile).
Mai exact, ajutorul va fi între 250 și 710 lei, după cum urmează:
Ajutorul se acorda lunar pana la varsta de 3 ani a copiilor. Ce alte conditii mai sunt:
Ajutorul se va acorda lunar, până când copilul împlinește trei ani sau până când intră în sistemul de creșă. Obținerea banilor va presupune însă ca părinții să bifeze mult mai multe condiții decât cea a veniturilor nete.
De pildă, ei vor trebui să facă dovada că sunt angajați cu normă întreagă (mai puțin cei încadrați cu handicap grav/accentuat), că desfășoară activități independente (PFA, întreprindere individuală), că sunt funcționari sau exercită o funcție de demnitate publică (vor fi acceptați însă și șomerii înregistrați la autorități care nu au refuzat locuri de muncă de la agenții). O altă condiție importantă va fi aceea ca cei mici să nu fie înscriși la creșă, să nu fi fost refuzați la creșă sau retrași.
Acordarea ajutorului se va face în baza unei lungi liste de documente, depuse la direcțiile teritoriale de asistență socială.
Din 2014 exista o lege privind profesia de bona:
Există o reglementare pentru profesia de bonă încă de acum trei ani, când a intrat în vigoare Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Numai că, până de curând, a lipsit un set de norme de aplicare pentru ca lucrurile să funcționeze așa cum trebuie. Hotărârea Guvernului nr. 652/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.167/2014 a intrat însă ieri în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017 și avem, așadar, o reglementare completă pentru această profesie.
Părinții care vor să-și ia o bonă pentru copiii lor ar trebui să se preocupe nu numai de reputația acelei persoane, ci și de aspectele legale ce privesc profesia asta. Pentru că, nu-i așa, cineva care respectă legea are câteva puncte în plus la capitolul reputație!
O bonă poate lucra pentru o familie doar în două modalități:
1. fie lucrează pe cont propriu, ceea ce înseamnă obligatoriu că are un PFA, or, în această situație, ea încheie un contract de prestări servicii cu beneficiarul (un părinte, amândoi, alți reprezentanți ai copilului etc.);
2. fie lucrează cu contract de muncă pentru o firmă (persoană juridică, mai larg) care furnizează servicii sociale și e acreditată pentru serviciile prestate de bone; în acest caz, părinții încheie contractul cu firma respectivă (tot un contract de prestări servicii), iar nu cu bona.
Normele de aplicare nu lasă nicio urmă de dubiu: părintele nu încheie contract de muncă cu bona, indiferent de cum lucrează aceasta - ca PFA sau ca angajată la firma de bone. Există o idee greșită care s-a răspândit printre unii părinți cum că aceștia trebuie să-i facă un contract de muncă bonei. Potrivit prevederilor legale, nimic mai fals!
În oricare dintre cele două situații, părintele încheie un contract de prestări servicii - fie direct cu bona PFA, fie cu firma unde ea e angajată.
Bonele trebuie să fie calificate oficial
Conform legii, o persoană care dorește să devină bonă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă cetățenia română sau străină cu domiciliul/reședința în aceeași localitate cu copilul (sau să fie cetățean străin cu drept de muncă aici și care posedă un titlu oficial pentru profesia de bonă); să aibă capacitate de exercițiu deplină; să fie aptă medical și psihologic; să nu aibă antecedente penale (excepție: faptele din culpă) și să dovedească asta cu un cazier judiciar.
Apoi, condiția esențială e ca bona să aibă un titlu oficial de calificare: fie certificat obținut conform OG nr. 192/2000, fie diplomă/certificat/alt titlu recunoscut ori echivalat în conformitate cu Legea nr. 200/2004.
De asemenea, ea poate să lucreze fie la domiciliul copilului, fie la ea acasă. În acest din urmă caz însă, cei care locuiesc cu ea în casă trebuie să îndeplinească anumite condiții, altfel bona neputând să-și exercite profesia, potrivit legii.
Atribuțiile bonei "sunt exercitate în baza unui plan de activități, stabilit de comun acord cu reprezentantul legal al copilului, în funcție de nevoile copilului și ale familiei acestuia", conform legii. Acest plan de activități se anexează practic contractului pe care-l face părintele cu firma de bone sau cu bona, după caz, iar un model de astfel de plan se regăsește în normele de punere în aplicare a legii.
"Monitorizarea activității bonei este realizată de către angajator, în baza contractului individual de muncă încheiat între cele două părți. Monitorizarea activității bonei, în situația în care aceasta este organizată ca persoană fizică autorizată, se realizează în baza contractului de prestări servicii încheiat între reprezentantul legal al copilului și persoana fizică autorizată", scrie în lege.
Incendiu de proporții! O casă bătrânească a ars din temelii, în Suceava... Daruri inedite de sărbători: Ce cadouri tradiționale poți oferi de Crăciun...
