Urmărește A1 pe DiscoverLa nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări care se confruntă cu fenomenul de bullying în şcoli, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, conform CSID
Dintre cei 1.300.000 de copii care aparţin ciclurilor gimnazial şi liceal 400.000 sunt excluşi din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliţi în public, 390.000 sunt ameninţaţi cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de către colegii lor. În urma acestui fenomen complex, consecinţele afectează atât victima, cât şi agresorul şi martorul tăcut.
Frica, umilinţa, complicitatea forţată, toate acestea creează un context psiho-social vulnerabil, în care relaţiile sociale sunt denaturate, iar încrederea, una dintre achiziţiile esenţiale ale unui elev, este fisurată şi compromisă.
În urma Studiul naţional privind bullying-ul în rândul copiilor al Organizaţiei Salvaţi Copiii, Parlamentul României a adoptat noi reglementări care interzic comportamentele de tip bullying în unităţile de învăţământ, bullying-ul fiind definit ca acea acţiune sau serie de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, menite să provoace disconfort fizic şi/sau suferinţă emoţională, care implică un dezechilibru de putere între agresor şi victimă, care se manifestă în mod repetat şi care are ca finalitate crearea unei atmosfere ostile, umilitoare, discriminatorii sau ofensatoare la adresa victimei.
Consecinţele psihologice în rândul copiilor victime ale bullying-ului sunt devastatatoare: depresie, ideaţie suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăţie, retragere socială etc. Totodată, consecinţele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci şi rezultatele academice, precum şi motivaţia de a merge la şcoală şi de a învăţa.
Copiii agresori sunt şi ei expuşi la riscuri mari de a manifesta, ca adolescenţi şi tineri, comportament antisocial şi delincvent, dar şi la implicarea în comiterea de infracţiuni cu caracter penal, ca adulţi. Copiii martori sunt, la rândul lor, victime tăcute, a căror dezvoltare socio-emoţională este afectată de o cultură a pasivităţii, fricii şi vinovăţiei difuze, deopotrivă.
”Frica este unul dintre cele mai puternice şi mai toxice sentimente. Te paralizează, te face să îţi selectezi o ierarhie de priorităţi dictată de nevoia de auto-apărare, punând, astfel, între paranteze nevoile reale, acelea de interacţiune socială, de afirmare şi de validare socială. Iar atunci când vorbim despre fenomenul de bullying în şcoli, frica este sentimentul dominant. Agresorul vrea să inspire frica, iar aceasta din urmă blochează emoţional atât victima, cât şi copilul martor, care va duce cu el acasă sentimentul greu de a fi fost complice tăcut. Dar prima alegere de a interveni şi de a corecta situaţia aparţine adultului: părinte, profesor, consilier, pentru că de la ei copiii vor învăţa să îşi asume şi să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu fac”, explică Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
În şcolile din România, soluţionarea cazurilor concrete de bullying de către structurile instituite în acest sens (comisii, comitete etc.) nu funcţionează şi nici nu pot deveni funcţionale, deoarece aceste entităţi nu dispun de organizarea şi competenţa necesare pentru asigurarea intervenţiilor specializate, individualizate şi adaptate particularităţilor grupurilor de copii, cu implicarea activă a elevilor, părinţilor şi membrilor comunităţii din care şcoala face parte.
Aceasta este una dintre provocările pe care Organizaţia Salvaţi Copiii o lansează prin campania Alege să te opui bullying-ului! – o campanie naţională ce urmăreşte să conştientizeze, să genereze o schimbare de atitudine şi astfel să prevină şi să combată comportamentele de bullying între copii.
sursa foto: pexel
Familie implicată într-un accident în Italia. Tata și fiica au murit, iar mama și trei copii sunt în stare gravă... De frica ploilor cu gheaţă, zeci de şoferi din Satu Mare şi-au petrecut noaptea în maşini...
