- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Anul acesta, pe 15 ianuarie, s-au împlinit 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Iată câteva curiozități despre cel mai mare poet al României.
Eminescu scria poezii până în noaptea morţii sale
Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.
Eminescu, îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru
Deşi planturoasă şi cam urâţică, cu doi copii mari, divorţată, Cleopatra Lecca Poenaru i-a căzut cu tronc lui Eminescu. Era fiica pictorului C. Lecca şi… verişoară cu Caragiale. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr.l6, o stradă cu plopi. De aici, poezia “Pe lângă plopii fără soţ”.
Portret Cleopatra Lecca (centruleminescubm.blogspot.com)
Macedonski îşi bate joc de Eminescu
În august 1883, Al. Macedonski publica în „Literatorul” epigrama: „Un X… pretins poet acum/S-a dus pe cel mai jalnic drum…/ L-aş plânge dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun/Căci până ieri a fost năuc/Şi nu e azi decât nebun”. Primele două versuri sunt anagrama numelui complet al lui Eminescu.
FOTO: Îţi mai aminteşti de Anastasia Trofor, fetiţa care a impresionat internetul? Cum arată acum micuţa care a recitat perfect "Luceafărul"
Îi plăcea să joace fotbal
Lui Mihai Eminescu îi plăcea să joace fotbal. Mărturia vine din partea lui Theodor V. Ștefanelli, în „Amintiri despre Eminescu”: „Locuiam în strada Cuciur Mare (din Cernăuți) și înaintea locuinței mele se întindea așa numita toloacă a orașului, unde studenții jucau adese în orele libere mingea. Și Eminescu era adese printer noi și juca mingea cu noi”.
A fugit de la școală și a intrat într-o trupă de teatru
Între anii 1864-1865 Mihai Eminescu a fugit de la școală pentru a se alătura trupei de teatru Fani Tardini!
Cele patru fotografii cu poetul (Sursa: roncea.ro)
O viață într-un film
Există un singur film despre viața lui Mihai Eminescu, „Luceafarul”, regizat de Emil Loteanu, și apărut în anul 1987.
Își speria tatăl
În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia să își sperie tatăl într-un mod cel puțin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă șerpi și-i punea de vii în apropierea casei sale. Apoi își chema tatăl să vadă „ce pasăre a prins” și stătea deoparte râzând când bărbatul dădea față-n față cu reptilele „supărate”.
Înregistrări fabuloase: Cei mai iubiţi actori români, cu lacrimi în ochi, recitând poeziile lui Mihai Eminescu
Nu îi plăcea matematica
Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc.
N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu table pitagoreica, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea ca matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului („Viața lui Mihai Eminescu”, de George Călinescu)
Un asteroid și un crater de pe Mercur îi poartă numele
Cand l-au descoperit, pe 26 martie 1971, astronomii americani C. J. van Houten, I. van Houten-Groenveld si T. Gehrels l-au numit simplu 9495. In anul 2000, care a fost declarat in Romania anul lui Mihai Eminescu, Uniunea Internationala de Astronomie a hotarat ca astroidul sa fie denumit 9495 Eminescu.
“Mulţi lucrează, dar puţini gândesc”. Mihai Eminescu, la 166 de ani de la naștere: Poetul cu vorbele mai actuale ca niciodată
De asemenea, un crater de pe planeta Mercur ii poarta numele marelui poet. Craterul, cu un diametru de 125 de kilometric, a fost denumit Eminescu!
Era cel mai bun înotător din Blaj
Eminescu era un extraordinar inotator. “Nu departe de Blaj se afla locul unde Tirnava Mare se varsa in cea Mica, inainte de a se varsa in Mures, Balta de la Ipotesti si Prutul de la Cernauti facusera din Eminescu un bun inotator cu voluptati tritonice”, afirma George Calinescu. Poetul era extrem de atras si de scufundari!
“Facea tot felul de istetii nautice, intrand in apa intr-un loc si iesind tarziu unde nici nu te asteptai, spre admiratia celor mai buni inotatori din Blaj. Erau multi inotatori buni in Blaj, dar cu Eminescu nici unul nu se putea tinea”, spune Stefan Cacovean, in “Eminescu la Blaj”.
Semnătura lui Mihai Eminescu (Sursa: istorie-pe-scurt.ro)
Surse: cultural.bzi.ro, cum-se-scrie.ro, lovendal.ro
Viscolul va pune stăpânire pe toată ţara! De când încep ninsorile şi care vor fi zonele afectate... ISU București nu va emite autorizație de securitate la incendiu pentru Arena Națională...