Sânzienele sunt sărbătorite an de an pe data de 24 iunie, atunci când se serbează și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În popor această sărbătoare se mai numește și Drăgaica (în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei). Iată ce semnifică această sărbătoare și care sunt tradițiile străveghi care se mai respectă până și azi.
Noaptea Sânzienelor, pe 24 iunie 2023. Tradiții și obiceiuri
Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi ”Cap de vară”. În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând: „ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”, spune etnologul Marcel Lutic.
Tradiția spune că sânzienele sunt zâne bune, însă pentru omaneii care muncesc de această sărbătoare, zânele se pot transforma în zâne rele și îi pot pedepsi pe cei care nu țin cont de tradiții. Se spune că sunt zece zeițe tinere care fromează un alai și la miezul nopții au un ritaul special. De asemenea, se mai spune despre această sărbătoare că în noaptea de 23 spre 24 iunie, la miezul nopții se deschid cerurile.
Tradiția populară mai spune că locuitorii care vor să serbeze această zi trebuie să se pregătească încă de pe 23 iunie seara.
Oamenii merg să culeagă sânziene. Fetele se îmbracă de sărbătoare îşi pun pe cap marame albe şi coroniţe din flori galbene şi spice de grâu, iar la brâu ţin florile de sânziene.
„Când sunt gata, se porneşte Dansul sânzienelor, iar sătenii împodobesc cu ele stâlpii porţilor, ferestrele gospodăriilor, crucile de hotar şi chiar pe cele din cimitir. Mai apoi, cu strigăte de veselie şi chiuituri fiecare aruncă pe casă ori pe acoperişul hambarelor sau coteţelor cununa sa punând câte o dorinţă sau întrebare - legate fie de dragoste, fie de gospodărie, recoltă ori sănătate. Însă numai dacă cununiţa rămâne pe acoperiş, înseamnă că dorinţa se şi îndeplineşte", se arată pe site-ul superstitii.ro.
Florile culese se duc la biserică pentru a fi sfințite.
De asemenea, se face un foc la marginea unei pădurii, iar oamenii se rotesc în jurul focului și aruncă pelin în flăcări pentru a scăpa de necazuri. Un alt obicei spune că cei care vor trece prin foc sau sar peste el, vor fi apărați de duhurile rele tot anul.
Se spune că fetele își visează ursitul în noaptea de Sânziene
O tradiție populară cunoscută este aceea că în noaptea de sânziene, fetele nemăritate ar putea să-și viseze alesul. Aceasta este cea mai cunoscută tradiție dintre toate și este respectată până și astăzi.
Fetele care sunt dornice să afle cine este cel lângă care vor petrece tot restul vieții, trebuie să-şi pună sub pernă flori de sânziene. Cel pe care îl visează în noaptea de 23 spre 24 iunie le va fi mire. Iar dacă vor să apară şi repede cel pe care l-au visat, a doua zi dimineaţă trebuie neapărat să se spele cu rouă, iar în sân vor purta florile de sânziene.
Alte tradiții și superstiții străvechi de Sânziene
Dacă plouă de Sânziene sau imediat după este de rău augur, următoarele 40 de zile aducând numai ploaie.
De Sânziene se spune că răsare floarea albă de ferigă care aduce noroc celui care o va culege.
Se spune că în noaptea de Sânzâene se culeg cele mai multe și cele mai bune buruieni pentru a se da fetelor care vor să facă copii. Foile de nuc culese la Sânzâene apără casa de trăsnet.
„Fetele care vor să știe dacă vor avea noroc iau în presara Sânzienelor o floare galbenă, numită sânziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află, dacă are fata noroc la oi - păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute - păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel, află pe cunună păr de mâță sau câne”, scria Artur Gorovei la 1915, despre o superstiție din Bucovina, potrivit Hotnews.ro.
