(P) „Mă simt epuizată tot timpul. Aș vrea să dorm zile în șir.” 7 semne că intri în burnout și ce să faci dacă ai ajuns aici

Urmărește A1 pe Discover

La prima vedere, Liliana pare să aibă tot ce și-a dorit: este mama a doi copii, de 10 și 8 ani, de care este mândră. O căsnicie solidă, stabilitate financiară și o carieră de succes.

Dar, din discuțiile purtate la cabinet, am aflat că munca nu o mai motivează, aproape orice sarcină pare copleșitoare, iar dimineața se trezește la fel de obosită cum s-a culcat.

Iar ceea ce o sperie cel mai mult este golul interior, senzația că nu mai simte nimic.

Din păcate, situația ei nu este o excepție.

Burnout, depresie sau amândouă?

Conform statisticilor, femeile au un risc de burnout sever cu 35% mai mare decât bărbații¹.

Printre factorii² care pot explica acest decalaj se numără:

• „Schimbul al doilea de acasă”: pe lângă orele lungi de la birou, multe femei se ocupă de educația copiilor, de sarcinile casnice și administrative, de planificări, programări, bugete și de diverse tipuri de sprijin pentru membrii familiei.
• Prioritizarea celorlalți: de multe ori femeile educate social să îi prioritizeze mereu pe ceilalți ajung să se deconecteze de propria identitate și să trăiască doar prin rolurile sociale: angajată, colegă, mamă, soție etc.
• Presiunea succesului: femeile sunt adesea învățate de mici că o femeie împlinită este cea care se implică cu succes într-o multitudine de domenii: profesional, social, familial, casnic etc.

Iar atunci când burnout-ul devine sever, acesta se poate suprapune cu depresia majoră³.

¹ Studiu Gallup, 2026; ² Allard & Whitfield, 2024; Hill & Curran, 2015; Seedat & Rondon, 2021; ³ Bianchi et al., 2015.

7 semnale de alarmă la care ar trebui să fii atentă

Burnout-ul nu apare peste noapte, ceea ce înseamnă că poate fi detectat și abordat din timp.

Primul pas este să fii atentă la semnalele obișnuite care îl însoțesc:

• Epuizare care nu dispare după odihnă.
• Lipsă de motivație și dificultăți de concentrare.
• Iritabilitate sau reacții emoționale mai intense.
• Detașare, cinism sau scăderea empatiei.
• Retragere din relații și activități plăcute.
• Senzația că munca nu se termină niciodată și că trebuie să demonstrezi constant ceva.
• Scăderea eficienței și senzația că sarcinile obișnuite sunt copleșitoare.

Ce faci ca să previi burnout-ul sau să ieși din această stare?

Sindromul de burnout nu apare peste noapte, dar nici nu dispare peste noapte. De aceea, nu poți ieși din burnout doar luându-ți o vacanță.

Este important să conștientizezi și să evaluezi corect situația în care te afli și să îți planifici activități concrete și regulate pentru a o gestiona.

Mai jos găsești câteva strategii care te pot ajuta:

1. Practică „micro-pauzele” – chiar și 10 minute de mindfulness pe zi, precum meditația, exercițiile de respirație profundă sau o scurtă plimbare singură, îți ajută creierul să gestioneze mai bine stresul. Aceste pauze scurte întrerup starea permanentă de „luptă sau fugi” în care se află sistemul nervos.

2. Stabilește granițe între muncă și familie – studiile arată că un program de lucru rezonabil și pauzele cresc creativitatea și productivitatea, în timp ce starea de disponibilitate permanentă, de tip „always on”, le afectează. Definește intervale de timp pentru sport, familie sau weekenduri complet deconectate de la muncă și comunică-le ferm celor din jur, dar și ție însăți.

3. Fii înțelegătoare cu tine – femeile de succes au adesea standarde nerealist de dure față de ele însele. Autocompasiunea înseamnă să îți vorbești așa cum i-ai vorbi celei mai bune prietene atunci când greșește sau este obosită.

4. Ia în considerare o schimbare – uneori, problema nu ține doar de tine, ci și de locul de muncă. Poate fi nevoie de renegocierea responsabilităților, reducerea temporară a volumului de muncă, schimbarea echipei sau, dacă situația nu se îmbunătățește, căutarea unui alt loc de muncă.

5. Discută cu un profesionist – discuția cu un specialist în sănătate mintală te poate ajuta să îți evaluezi și să îți gestionezi mai rapid și mai eficient simptomele.

Notă: Dacă ai gânduri suicidare, insomnie persistentă sau oricare alt simptom care îți afectează sănătatea mintală și viața de zi cu zi, nu amâna discuția cu un specialist și cu persoanele apropiate.

Uneori, soluțiile sunt mai simple decât par, iar ajutorul poate fi mai aproape decât îți imaginezi. În prezent, există numeroase opțiuni accesibile financiar, de la servicii cu tarife reduse și grupuri de sprijin până la programe dedicate angajaților și soluții de telemedicină, precum Ringdoc.

Prin aplicația Ringdoc, ai acces direct, de pe telefon, la o întreagă echipă de specialiști, dintre care îl poți alege pe cel potrivit pentru tine și cu care poți discuta atunci când simți nevoia.

Totul se întâmplă în câțiva pași simpli: descarci aplicația, îți creezi un cont și alegi specialistul potrivit. Astfel, poți lua legătura rapid cu un expert în sănătate mintală, pentru a primi sprijinul de care ai nevoie și pentru a învăța cum să îți protejezi sănătatea psihică. Cu ajutorul potrivit, problemele cu care te confrunți pot deveni mai ușor de înțeles și de gestionat.

====

Psih. Valentina Ghiță - psiholog cu specializare în Psihologie Clinică și Psihoterapie cognitiv-comportamentală și face parte din echipa de specialiști Ringdoc. Oferă online consultații individuale (pentru adulți și copii) și de cuplu prin platforma Ringdoc.

Acest articol are scop exclusiv informativ și nu înlocuiește consultul psihologic sau psihiatric de specialitate.