(P) Recuperarea energiei la frânare influențează uzura anvelopelor unei mașini electrice?

Urmărește A1 pe Discover

Frânarea regenerativă reduce astfel utilizarea frânelor convenționale, dar nu elimină forțele care trebuie transmise între automobil și asfalt. Iar aici intră în scenă anvelopele.

În timpul regenerării, motorul electric funcționează ca generator și opune rezistență mișcării mașinii. Energia cinetică este transformată în energie electrică, iar automobilul încetinește. La unele modele, efectul poate fi suficient de puternic încât să permiteți mașinii să ajungă aproape până la oprire fără să apăsați pedala de frână, sistem cunoscut în general drept „one-pedal driving”.

Pentru anvelope însă, faptul că nu sunt folosite la fel de intens discurile și plăcuțele nu înseamnă că frânarea a dispărut. Forța necesară decelerării este transmisă tot prin suprafața de contact dintre anvelopă și carosabil. Cu cât decelerarea regenerativă este mai puternică și mai frecventă, cu atât solicitările longitudinale suportate de anvelope pot deveni mai importante.

Contează însă și puntea prin care automobilul recuperează energia. La o mașină electrică cu un singur motor, regenerarea se realizează în principal prin puntea antrenată de acesta. În consecință, anvelopele respective pot suporta atât solicitările produse de accelerație, cât și o parte importantă dintre cele generate la decelerare.

Situația devine mai complexă în cazul automobilelor electrice cu două sau mai multe motoare. Modul în care este distribuită frânarea regenerativă depinde de arhitectura și calibrarea fiecărui model. În plus, atunci când este necesară o decelerare mai puternică, sistemul poate combina regenerarea cu frânele convenționale. De aceea, nu există o regulă universală potrivit căreia toate mașinile electrice vor uza mai repede anvelopele din față sau pe cele din spate.

Stilul dumneavoastră de condus are, la rândul său, o influență importantă. O regenerare progresivă, obținută prin ridicarea lină a piciorului de pe accelerație, solicită diferit anvelopa față de trecerile repetate și bruște de la accelerație puternică la o decelerare regenerativă intensă. Același lucru este valabil și pentru automobilele convenționale: modul în care accelerați, frânați și abordați virajele poate modifica substanțial durata de viață a unui set de anvelope.

Frânarea regenerativă nu trebuie însă privită izolat atunci când observați o uzură rapidă sau neuniformă. Mașinile electrice sunt adesea mai grele decât modele comparabile cu motoare termice din cauza bateriei de tracțiune, iar motoarele electrice pot furniza un cuplu ridicat aproape instantaneu. Presiunea incorectă, geometria roților, stilul de condus și lipsa permutării anvelopelor, acolo unde aceasta este permisă de producător, pot contribui și ele la uzură.

Tocmai de aceea merită să verificați periodic nu numai adâncimea profilului, ci și modul în care acesta se uzează pe fiecare punte. Diferențele pronunțate între anvelope (fie ele anvelope vară, anvelope iarnă sau anvelope all-season) sau uzura accentuată pe anumite zone ale benzii de rulare pot indica o problemă de presiune, geometrie sau exploatare și nu trebuie puse automat pe seama frânării regenerative.

Un automobil electric poate menaja considerabil plăcuțele și discurile de frână datorită recuperării energiei, dar anvelopele rămân elementul prin care toate forțele de accelerație și decelerație ajung la carosabil. Regenerarea poate influența astfel uzura lor, mai ales pe puntea implicată în recuperarea energiei, însă efectul real depinde de automobil, de intensitatea regenerării și, nu în ultimul rând, de felul în care conduceți.