- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență este așteptat astăzi în fața procurorilor de la Parchetul General, la aproape patru ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 65 de oameni, dintre care unul și-a curmat zilele.
Raed Arafat este citat ca martor într-un dosart deschis ca urmare a plângerii părinților victimelor și supraviețuitorilor incendiului, care au acuzat mai multe persoane din sistemul medical și din Guvern de neglijență și ucidere din culpă.
În această săptămână, urmează să fie audiat în calitate de martor și fostul ministru al Sănătății, Nicolae Banicioiu. Audierile în acest caz au loc la patru ani de la tragicul eveniment.
Ce spun supraviețuitorii și rudele victimelor de la Colectiv
Narcis Hogea, tatăl lui Alex Hogea-a 60-a victimă de la Colectiv-, susține că nu s-a schimbat nimic în sistemul de sănătate din România în ultimii ani: „Din contra, lucrurile merg în mai rău."
„În sfârșit, se pare că este chemat și Raed Arafat. Eu vreau să-l întreb câteva lucruri. De ce nu a cerut ajutor internațional în primele zile, ajutor care putea fi dat de Uniunea Europeană. Mai am câteva întrebări legate de băiatul meu, Alexandru, cel care pe data de 5 trebuia să ajungă la Viena și din păcate a ajuns 7 seara.
Vreau să-l întreb: De ce așa târziu? De ce a spus că este ceată la Viena? De ce nu ne-a dat avion decât după două zile și jumătate? De 4 ani aștept răspunsul la aceste întrebări, și eu și familia mea. De fiecare data ne evită. Sperăm să-l găsim de data această. Sunt întrebări ale căror răspunsuri ne macină puternic", a precizat Narcis Hogea.
Irina Chelba, soră fotografului Alex Chelba, care a murit și el la Colectiv, spune că în primul rând trebuie aflați vinovații în acest caz: „Trebuie să ne dea niște explicații pentru ce s-a întâmplat și de ce nu a luat niște măsuri la vremea respectivă, care ar fi putut salvă niște vieți. Trebuie să ne asigurăm că noi suntem aici, să luptăm până la capăt. Chiar dacă vor fi unii sau alții care vor încerca să tergiverseze sau să scape, noi toi vrem să aflăm adevărul, toți vrem să luptăm până la capăt. Să nu se mai întâmple niciodată".
Irina Chelba crede că, în România, în ce privește anchetele, totul se tergiversează. Ea a făcut referire la dosarele Mineriadei și Revoluției.
Supraviețuitor al incendiului din Colectiv, Adrian Albu susține că nicio țară din Uniunea Europeană nu ar fi făcut față unei astfel de tragedii: „De asta Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene trebuia activat din primul moment. Nu să ne apucăm să facem protocoale bilaterale cu fiecare spital în parte. Trece timpul și pacientul nu poate să aștepte. Asta costă vieți”.
Dosarul de la Parchetul General
La dosarul de la Parchetul General au fost opt inculpaţi: cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL). Acuzaţiile puse în sarcina lor sunt grave: ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.
Dosarul a parcurs paşi puţini şi îngreunaţi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei.
În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti, unde nici acolo dosarul nu a înregistrat progrese, termenele fiind amânate din cauza lipsei de proceduri, erori în citare, angajare apărător etc.
În dosarul Colectiv, au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru. La primul termen de la Tribunalul Militar, instanţa care a primit dosarul pompierilor, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.
La rândul lui, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.
Toate cele trei cauze se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti.
De mai bine de trei ani de la trimiterea în judecată a cauzei, nu au fost însă înregistrate progrese în dosar, dezamăgirea fiind prezentă pe chipurile supravieţuitorilor şi a părinţilor care şi-au pierdut copiii în incendiu. Pentru aceştia, dosarul Colectiv înseamnă: încă un termen încheiat, încă o amânare, alţi martori audiaţi şi nicio schimbare.
Anul trecut, judecătorul Mihail Terceanu, cel care se ocupa de cauză, s-a pensionat, însă din fericire magistratul care a preluat dosarul, Mihai Bălănescu, nu a dispus reluarea procesului de la zero.
Încă de la primul termen prezidat, judecătorul a stabilit să nu mai audieze inculpaţii din nou şi a dispus ca primii 25 de martori să dea declaraţii.
De asemenea, apărătorii din dosar au contestat probele cu martori, efectuate în cursul urmăririi penale, dar şi rezultatele rapoartelor de expertiză şi au solicitat readministrarea probatoriului, instanţa încuviinţând cererile. Pe portalul instanţelor de judecată, observăm în dosarul Colectiv amânări după amânări pentru audierea martorilor şi pentru „administrarea probatoriului” ori continuarea cercetării judecătoreşti, chiar şi după 3 ani de la trimiterea în judecată.
Următorul termen a fost stabilit pe data de 24 octombrie, la ora 12:30, la Tribunalul Bucureşti când va fi, la fel, continuată cercetarea judecătorească.
Potrivit Parchetului General, în dosar s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii. În prezent, inculpaţii sunt sub control judiciar. În urma incendiului au murit 64 de tineri, iar un alt tânăr a murit la aproape doi ani de la tragedie. De asemenea, zeci de persoane încă se află sub tratament pentru a-şi îngriji rănile.
Între timp, victimele Colectiv au cerut, printr-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor, decontarea pe viaţă a tratamentelor de care au nevoie, precizând că, în prezent, pot beneficia de plata tratamentelor doar până la sfârşitul anului 2020, ceea ce este insuficient.
