Litoralul românesc, în starea de alertă - Turişti puţini, plaje în curs de amenajare şi preţuri menţinute la nivelul anului trecut

Urmărește A1 pe Discover

„Sunt mult mai puţini turişti faţă de anul trecut”, a spus un localnic. „Se concentrează în weekend, şi atunci merg mai mult în cluburi”.

În timpul săptămânii, în prima parte a lunii iulie, staţiunea Mamaia este destul de liniştită. Cupluri de vârstnici şi familii cu copii se află pe plajă, printre terase în curs de amenajare şi la piscinele hotelurilor, care funcţionează de câteva săptămâni cu puţin peste jumătate din capacitate, după cum afirmă unii manageri.

Localitatea, considerată de unii „perla” litoralului românesc, este (încă) nefinisată. Multe clădiri sunt lăsate la voia întâmplării, afectate de trecerea timpului în care nimeni nu s-a ocupat să le repună pe picioare, cu fântâni ce odată erau arteziene şi astăzi apar secate şi pline de gunoaie. Imaginea poate fi văzută, în ansamblu, şi din telegondola pentru care biletul costă 20 de lei de persoană. În acelaşi timp, în Mamaia se construieşte.

Plajele sunt, în mare parte, amenajate. Distanţarea fizică cerută de vremuri este relativ uşor de realizat, trebuie doar să existe voinţă. Şezlongurile sunt amplasate, câte două sau patru, la o distanţă de vreo doi metri unele de altele. După ora 18.30 – 19.00, ele trebuie eliberate, pentru a fi dezinfectate, iar cei care vor să mai rămână la plajă o pot face pe prosopul propriu. Marea, care în urmă cu câteva zile avea o culoare demnă de Egee, aşa cum spuneau unii dintre cei care au văzut-o la Eforie Nord, este „sufocată” de alge, pentru că s-a încălzit. Dar asta nu pare să descurajeze pe nimeni.

Hotelierii îşi doresc să readucă românii pe litoral. Au aplicat măsurile impuse în starea de alertă, de prevenire a răspândirii noului coronavirus, însă acuză pierderi financiare importante şi speră că în curând va fi permisă redeschiderea restaurantelor. Mulţi se plâng că Statul nu i-a sprijinit în această perioadă şi speră ca până la finalul anului să îşi acopere cheltuielile suplimentare.

George Guci, care a introdus în România varianta all-inclusive în urmă cu mai mulţi ani, a spus că cele două hoteluri pe care le deţine în Mamaia sunt ocupate în proporţie de 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar la nivelul întregii luni iulie, ele sunt undeva la 50%.

Protocolul, în cazul în care un turist prezintă simptome de Covid-19, este că el (şi familia) trebuie să rămână în cameră, trebuie anunţat medicul de familie al acestuia sau Direcţia Sanitară a Judeţului sau, în ultimă instanţă, 112. „Probabil că, dacă i-ar fi foarte rău, clientul ar spune”, a afirmat Guci, care a profesat ca medic peste douăzeci de ani.

„Clienţii sunt responsabili. Majoritatea au înţeles, dar sunt şi unii care nu. Pentru respectarea măsurilor am făcut investiţii, au fost costuri suplimentare şi nu am primit niciun fel de ajutor de nicăieri”, a explicat el.

Pentru fiecare hotel al său, Dorna şi Modern, a cheltuit în aproximativ o lună peste 20.000 de lei pentru a îndeplini măsurile, a mai spus el.

Dacă până la finalul anului va reuşi să recupereze o parte din pierderile suferite, Guci a declarat: „E foarte greu de spus. Aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, probabil că lucrurile vor fi undeva acolo, tandea pe mandea”.

Problema cea mai gravă, a mai spus omul de afaceri, o reprezintă situaţia personalului. Doar la unul dintre hoteluri are 97 de angajaţi pentru mai mult de 160 de camere. „Am personal ca şi când aş fi la capacitate maximă. Mă întreb ce să fac cu oamenii, dar mi-e greu să îi dau afară. Povestea cea mai dureroasă este că noi nu am beneficiat de şomaj tehnic. Nu eram în activitate atunci, când a fost implementată măsura asta. Nu ne-am încadrat în niciuna dintre cele două condiţii – să fii în activitate şi să fi câştigat în luna martie cu 25% mai puţin decât înainte. Noi nu eram în activitate atunci, dar aveam 40 de angajaţi permanenţi pe care a trebuit să îi trimit în şomaj, pentru că nu am avut ce să fac, iar ei urmau să revină la lucru pe 1 aprilie, dar nu am avut cum să îi chem la lucru, pentru că nu funcţionam, şi, până la 1 iunie când i-am rechemat nu au mai avut niciun venit”.

Proprietarul a completat: „Nu am beneficiat de niciun ajutor. Zero. Ne străduim să fie bine. Başca toate condiţiile impuse. Tot ce a fost cerut am făcut. Nu se poate să nu-ţi pese de atâţia oameni. Sunt 350.000 de oameni care lucrează în branşa asta. Par aşa puţini?! Plus toate industriile conexe... Puteau să le prelungească somajul”.

Preţurile, a mai spus el, au rămas aceleaşi ca anul trecut. Acum o cameră single la unul dintre hotelurile lui costă de la 385 de lei pe noapte, iar apartamentul cel mai scump, de la 780 de lei. Există rezervări şi pentru luna august, dar „nu e ce trebuie”, a conchis patronul.

Sport şi cultură

Când vine vorba despre ce poate face turistul pe litoralul românesc, în afară de plajă, există câteva variante – vizitarea centrului istoric din Constanţa şi a celui din Mangalia, sporturi pe apă ori croaziere pe mare sau poate alege dintre traseele TourX prin Dobrogea.

JT Watersports de pe lacul Siutghiol are o capacitate de maxim 500 de persoane şi este destinat persoanelor cu vârste de până la 70 de ani, atât cu venituri reduse, cât şi cu venituri mari. Instalaţia de wibit, construită în Germania, propune activităţi pentru întreaga familie.

Construcţia, o investiţie privată de 10 milioane de euro în total, va fi finalizată, a spus proprietarul Jean Tucan, în doi sau trei ani.

Din portul turistic Mangalia, catamaranul „Kissing Gate” (Poarta sărutului) pleacă în fiecare miercuri spre Olimp, trecând prin şantierul naval 2 Mai, Saturn, Venus şi Neptun. Croaziera pentru minim 20 de persoane durează până la trei ore şi costă 100 de lei de persoană.

Tururile ghidate, cu preţuri pornind de la 177 de lei pentru o persoană, promit explorarea regiunii din punct de vedere cultural. Pot fi vizitate monumentul de la Adamclisi, cetatea Enisala, Dobrogea de Sud şi Ţinutul Casian – Cheile Dobrogei, cetatea Histria şi Mănăstirea Casian.

Sursa : news.ro