Urmărește A1 pe DiscoverPe 7 decembrie, Biserica ortodoxă prăznuieşte pe Sfânta Mucenita Filofteia, o sfânta de numai 12 ani. Această a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Moaştele sale se află, de la sfârşitul sec. al XIV-lea, la Curtea de Argeş. În şedinţele Sinodului BOR din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sf. Filofteia de la Argeş. Numele sau se traduce prin "iubitoare de Dumnezeu".
Martirizată la doar 12 ani de tatăl sau
Din informaţiile cu privire la viaţă să, cunoaştem că una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Însă, Filofteia întâlnea în drum mulţime de săraci şi, fiind milostivă împărţea din ea săracilor, atrăgând nemulţumirea şi reproşul părintelui. Într-una din zile, tatăl descoperă fapta ei şi orbit de furie scoate o barda pe care o avea la el şi loveşte pe faţă la picior. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior. În urmă acestei răni şi-a încredinţat sufletul Domnului, la vârstă de doar 12 ani.
Aducerea moaştelor la Curtea de Argeş
Istoria arată că moaştele Sf. Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul "Sf. Nicolae", de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a două zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile "Sf. Gheorghe" şi "Adormirea Maicii Domnului" - Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri.
Sfânta Filofteia în tradiţia populară
Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită. În tradiţie, Sfânta Filofteia este o sora îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi "aducătoarea de ploi". Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de seceta, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţă lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sf. Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre.
