Sfinții Împărați Constantin și Elena, ce este bine să faci și ce nu în această zi. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Fiecare sărbătoare are obiceiurile ei, așa că și de Sfinții Constantin și Elena, celebrați pe 21 mai în calendarul ortodox, nu avem voie să facem unele lucruri pentru că este păcat, spun preoții. Citește aici ce este bine să faci și ce nu, ce obiceiuri, tradiții și superstiții există.

Sfinții Împărați Constantin și Elena, ce este bine să faci și să nu faci în această zi. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Shutterstock

Biserica Ortodoxă îi prăznuiește în fiecare an pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și pe mama sa, Elena, cei care au dat libertate creștinismului. Datorită lor, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.

Împăratul Constantin cel Mare a înlăturat pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu), a interzis adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea și vinderea lor din motive de sărăcie, practici care existau pe vremuri, scrie Creștin Ortodox.

Ce este bine să faci și să nu faci de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Obiceiuri și tradiții

De Sfinții Împărați Constantin și Elena, unul dintre obiceiurile creștinilor este să dea cu tămâie și aghiasmă în casă ca să alunge duhurile rele. Aceștia duc în casă cel puțin trei bujori îmbobociți în ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru că aceste flori sunt considerate simbolul armoniei și astfel vor avea parte de voie bună și liniște în familie. Pentru același motiv, credincioșii duc la biserică flori de lămâiță sau dulciuri și pâine făcute în casă.

Este și ziua în care păsările își învață puii să zboare.

Pe de altă parte, sunt și câteva lucruri care ar fi bine să fie evitate de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Este indicat să nu se muncească deloc pământul. Nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se curăță ierburile pentru că cei care vor face asta vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare asupra recoltelor lor.

Pentru a se apăra de forțe malefice, oamenii de la sate aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Semnificația numelor Constantin și Elena

Numele "Constantin" este de origine latină și vine de la constans, constantis, care înseamnă "constant", "ferm".

Elena este străvechiul nume Helene și este explicat de unii prin gr. helane ("torță", "făclie", dar și "foc sacru", iar de alții prin gr. hele, adică "lumina arzătoare a soarelui", scrie Creștin Ortodox.

Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei se numesc Elena, aproximativ 19.000 - Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. Sunt aproximativ 470.000 de bărbați cu numele Constantin, cel mai întâlnit nume, urmat de Costel și Costică.

Citește și: Vedete din România care își serbează ziua onomastică de Sf. Constantin și Elena. Ei sunt sărbătoriții zilei de 21 mai

Ultimele știri